Viorica Dăncilă, la moaștele Sfântului Dumitru: „Am venit să mă rog pentru binele poporului”
Premierul Viorica Dăncilă a ajuns la Patriarhia Română, acolo unde mii de români au venit să se închine la moaștele sfântului Dumitru. Este a treia zi când pelerinii stau la coadă la Patriarhie.
Premierul Viorica Dăncilă a venit la Patriarhia Română însoțită de vicepremierul Paul Stănescu, de ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, dar și de Natalia Intotero, ministrul Românilor de Pretutindeni.
Prim-ministrul le-a declarat jurnaliștilor prezenți că a venit „cu gânduri deschise, pentru a se ruga pentru binele poporului, pentru familie și pentru toți oamenii care au nevoie de gânduri buni”.
Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov, începând de joi, 42 de persoane au avut nevoie de ajutor medical la Patriarhia Română, unde se desfăşoară pelerinajul la moaştele Sf. Dimitrie cel Nou. Dintre acestea, trei au fost transportate la spital.
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, este sărbătorit ca în fiecare an printr-un pelerinaj organizat de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor, desfăşurat în perioada 25-29 octombrie.
Sâmbătă, 27 octombrie, în ziua praznicului Sfântului Cuvios Dimitrie, începând cu ora 9.00, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală,a avut loc Sfânta Liturghie de către patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române.
În acest an, alături de Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, vor fi depuse spre închinare şi Sfintele Moaşte ale Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, de la a cărui trecere la cele veşnice se celebrează în acest an 150 de ani.
Duminică, 28 octombrie, la sărbătoarea Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, de la ora 9.30, în Catedrala Patriarhală, se va săvârşi Sfânta Liturghie.
În ultima zi a manifestărilor, luni, 29 octombrie, de la ora 9.30, în Catedrala Patriarhală, se va săvârşi Sfânta Liturghie, iar la ora 12.00, racla cu moaştele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica se va întoarce la Mănăstirea Cernica.
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte se află în Catedrala Patriarhală, s-a născut în timpul împăraţilor româno-bulgari Petru şi Ioniţă Asan (secolele XII-XIII), la câţiva kilometri de oraşul Rusciuc, într-un sat locuit de vlahi, Basarabov, pe valea râului Lomul, din părinţi ortodocşi şi iubitori de Hristos, potrivit Agerpres.
Încă de când era mic, Sfântul Dimitrie iubea mult biserica, postul, tăcerea, smerenia şi viaţa pustnicească. Odată, pe când păştea vitele satului, a călcat cu piciorul într-un cuib de pasăre şi din greşeală a omorât puii. Şi-a pedepsit piciorul vinovat trei ani de zile, umblând cu el desculţ vara şi iarna, fără să-l mai încalţe.
Atras de viaţa monahală, Sfântul Dimitrie s-a făcut călugăr la o mănăstire de pe valea Lomului, nu departe de Basarabov. În obştea mănăstirii, Sfântul Dimitrie îi întrecea pe toţi cu rugăciunea, căci nu era altcineva mai iubitor de Dumnezeu şi de nevoinţă duhovnicească. Mânca o dată la două sau trei zile, dormea noaptea foarte puţin; nu avea nici un fel de avere pământească, decât trupul obosit de post şi metanii, două haine vechi călugăreşti şi Psaltirea.
Pentru faptul că era lăudat de fraţi şi se temea de prăpastia slavei deşarte, a dorit să urmeze marilor sihaştri din pustie. A luat binecuvântare de la egumen şi a ieşit noaptea din obşte, stabilindu-se pe valea stâncoasă a Lomului, într-o peşteră mică şi umedă.
Acolo s-a nevoit mulţi ani în neştiute osteneli, în foame, în lipsuri, în sete şi chin, răbdând grele ispite de la diavoli. Apoi, simţindu-şi sfârşitul aproape, s-a retras între două pietre mari şi acolo rugându-se, s-a mutat cu pace la cereştile lăcaşuri.
Mulţi ani nimeni n-a ştiut de trecerea la cele veşnice a Sfântului Cuvios Dimitrie. Moaştele Sfântului au fost scoase la lumină în chip minunat, prin lucrare dumnezeiască. După ce vestea descoperirii s-a aflat atât în sudul Dunării, cât şi în nord, numeroşi credincioşi de pe ambele maluri se îndreptau spre satul Basarabov pentru a se închina cinstitelor moaşte şi a cere Sfântului Dimitrie ajutor şi mijlocire în faţa Părintelui ceresc.
Se împlineau astfel cuvintele Sfântului Apostol Pavel, care în Epistola întâi către corinteni scria că: "Dumnezeu Şi-a ales pe cele nebune ale lumii, ca să ruşineze pe cei înţelepţi; Dumnezeu Şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să le ruşineze pe cele tari; Dumnezeu Şi-a ales pe cele de neam jos ale lumii, pe cele nebăgate în seamă, pe cele ce nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt. Ca nici un trup să nu se laude înaintea lui Dumnezeu". (I Corinteni 1, 27,28, 29)
Între anii 1768-1774, în timpul războiului ruso-turc, un general rus a dorit ca sfintele moaşte să fie ridicate şi trimise în Rusia. Ajungând cortegiul cu racla în Bucureşti, un negustor bogat şi mitropolitul Ţării Româneşti l-au rugat pe general să lase sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie poporului român, ca o mângâiere pentru multele pagube materiale şi suferinţe îndurate de români în cursul acelui război.
Cererea a fost ascultată şi moaştele au fost aşezate în Catedrala mitropolitană din Bucureşti în iulie 1774.
Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul oraşului Bucureşti de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), iar din anul 1955, cultul său a fost generalizat în toată ţara. (sursă: "Patericul românesc", autor arhim.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
