Trăiesc la oraş, în condiţii ca la sat

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Violențe la Paris. Protestatari ieșiți în stradă împotriva unei gale pro-Israel s-au bătut cu forțele de ordine

Un vlogger a demascat mai mulți români care păcăleau turiștii cu jocul „alba-neagra” la Turnul Eiffel

Marcel Ciolacu și alți lideri PSD ar fi zburat la Nisa cu un avion privat închiriat de Nordis. Reacția premierului

Statistici șocante: un copil este violat în fiecare zi în România. Ce arată cele mai recente date

„Şi la oraş punem lemne pe foc, că nu avem gaze. Am vrea, ne-am dori, dar nu avem deocamdată, dar cu lemne ne încălzim, facem mâncare,” spune Valerica Neacşu, localnic.

Încă de la intrarea în oraşul Însurăţei, din judeţul Brăila, se zăresc şapte blocuri care au burlane pentru fumul din sobele folosite de cele 200 de familii. Înainte de Revoluţie, oraşul, care era atunci comună, avea centrale termice pe cărbune şi combustibil lichid. După 1989, însă, acestea au fost închise, iar oamenii, deveniţi orăşeni cu acte în regulă, au fost nevoiţi să se adapteze. Autorităţile locale văd lucrurile altfel.

„Putem spune că avem condiţii ca de oraş. Gaze nu, dar ne gândim la problema gazelor pe care sper ca în viitorul apropiat să o rezolvăm,” explică Florentina Carşote, viceprimar oraş Însurăţei.

Realitatea trăită de localnici este, însă, cu totul alta. Singura modificare de după '89 sunt taxele mai mari, ca la oraş.

După ce oamenii s-au plâns de condiţiile de trai şi au cerut ca oraşul în care locuiesc să redevină comună, autorităţile locale se gândesc acum să organizeze un referendum.

„Utimul cuvânt îl are cetăţeanul, care resimte avantajele şi dezavantajele acestei situaţii. Cred că o problemă ar fi la taxe şi impozite, probabil am avea taxele mai mici la nivel de comună, dar asta se va stabili în urma unui referendum, Mă gândesc la accesarea de fonduri europene, nu spun că nu s-au accesat fonduri pentru proiectele care s-au executat până acum, dar cred că ar fi un fond mai mare pentru comună,” mai spune Florentina Carşote.

Însurăţei nu este singura comună din Brăila care a devenit oraş. Tot în judeţ sunt şi oraşele Ianca şi Făurei, ambele foste comune. Localnicii de aici au însă condiţii de oraş, cu apă, canalizare şi toate facilităţile necesare.