Garanţia pentru ambalajele reutilizabile, în principal sticla, este ultima găselniţă a autorităţilor pentru gestionarea deşeurilor. Ministerul mediul vine cu propunerea unei garanţii de 50-60 de bani pe ambalaj, de vreo patru ori mai jos decât prima propunere, de 2 lei, dar tot e mult. Dincolo de intenţie, o astfel de propunere vine să compenseze eşecul lamentabil al statului, prin diversele lui autorităţi de a avea un sistem viabil de reciclare. Şi ceea se propune acum este de fapt o mutare a responsabilităţii către consumatori şi companii. Într-un mare stil. Nu avem pe scară largă un sistem de colectare selectivă. Autorităţile au eşuat lamentabil în a-l introduce.
Proiectul publicat în dezbatere publică de Ministerul Mediului prevedea o taxă suplimentară pentru fiecare produs pe care îl cumpărăm ambalat într-un recipient reutilizabil. Banii ar fi recuperaţi când sunt returnate recipientele goale.
Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului: El poate să se ducă la orice retailer şi în anumite instalaţii să şi bage cele 4 tipuri de deşeuri şi în contrapartidă să îi vină un bonuleţ care la sfârşit la casă să i se scadă din total factură de cumpărături pe care o are.
O astfel de taxă poate scumpi unele produse, ceea ce va schimba comportamentul consumatorului. În plus din grija pentru mediu se poate ajunge însă la aberaţii. Pentru a evita această garanţie, oamenii se pot îndrepta către ambalaje care nu intră în categoria celor reutilizabile. De pildă poate să ducă la o mai mare utilizare a Pet-ului sau a dozelor de aluminiu. Acestea sunt ambalaje reciclabile, dar nu reutilizabile. Iar unele dintre ele chiar sunt direct gunoi.
Constantin Damov, director firmă de colectare: Au apărut aceste PET uri opace, care astăzi sunt interzise în Franta. Aceste materiale nu pot fi reciclate. Au în ele o cantitate de colorant enormă, care nu le mai fac reutilizabile.
Colectorii de deşeuri şi firmele de sortare se tem că noua lege va duce la eliminarea lor de pe piaţă, în avantajul firmelor care au contracte cu primăriile.
Raul Pop, director companie de consultanţă: Este foarte neclar ce se va întâmpla cu ele. Exista o tendință de a reglementa în așa fel încât singurul care are voie sa colecteze pe teritoriul unei localități, indiferent dacă este de la domiciliu sau dintr-un magazin, să fie firma de salubritate. Neavând niciun fel de presiune concurențială, de unde stiu eu că nu plătesc un salariu de 1.000 de euro la fiecare operator de salubritate?
Introducerea unei garanţii la ambalaje reutilizabile arată însă că de fapt nu avem implementat un sistem de selectare a deşeurilor. Sunt strânse la gramadă. Nu a fost introdus, chiar şi sub ameninţarea amenzilor, un sistem de separare a deşeurilor, aşa cum s-a întâmplat în multe ţări. Motivul este evident- măsurile ar fi nepopulare. În plus ar fi presupus şi costuri pentru firmele de salubritate. Blocurile cu multe etaje au încă tobogane de gunoi, care fac imposibilă colectarea selectivă a deşeurilor.
Pe alocuri au apărut tomberoane speciale pentur hârtie, plastic şi metal. Dar a fost probă impusă de directivele europene şi nu s-au răspândit. Iar de multe ori, chiar şi aceste deşeuri selectate deja sunt încărcate la grămadă în maşinile care colectează gunoiul.
Pe de altă parte, Primarul Capitalei spune că la sfârşitul lunii viitoare va lansa în dezbatere masterplanul pentru Managementul Integrat al Deşeurilor care va include şi amenzi pentru constructorii de imobile care poluează.
Gabriela Firea, primarul Capitalei: E important să ştim ce facem cu aceste deşeuri din construcţii şi din demolări, pentru că privim cu ochiul liber cum oraşul este degradat, cum gradul de polluare creşte opentru că nu există niciun regulament foarte clar ce se întţmplă şi care este răspunderea deşeurilor din construcţii şi din demolări. Şi aşa avem în multe cartiere munţi, munţi de deşeuri.
Primarul General a mai spus că în Capitală vor fi construite, în apropierea CET-urilor, între una şi trei staţii de valorificare energetică a deşeurilor.