Studiu. Cum își petrec bucureștenii timpul liber

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Unul din trei bucureşteni se uită la televizor cam două ore zilnic. Aproape 20% însă rămân în faţa micului ecran între trei şi patru ore. Şi asta pentru că nu au timp sau bani să iasă în oraş la evenimente culturale.

Sectoarele 1 și 2 au cea mai îmbătrânită populație din punct de vedere al consumatorului. Cei care se uită cel mai mult la televizor sunt locuitorii din sectorul 3 al Capitalei, unde se înregistrează şi cel mai scăzut nivel de lectură. În sectoarele 5 şi 6 există au o pondere mai mare de tineri, interesaţi în special de film, internet şi muzică.

„20% dintre respondenţi au declarat că nu au mers niciodată la un eveniment cultural în ultimul an. Iar pe principalele locuri se poziţionează consumul de cinematograf, aproximativ 45%, participarea la evenimente locale, mersul la teatru şi participarea la târguri de produse tradiţionale, pe ultimele locuri se clasează participarea la spectacole de operă şi operetă, filarmonică, dar şi mersul la bibliotecă,” precizează Anda Becuţ, director în cadrul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală.

80% dintre bucureşteni spun că, dacă vor să se liniştească, ies în parc, însă 60% cred că o sesiune de cumpărături în mall îi relaxează. Unul din doi bucureşteni merge cel puţin o dată pe lună la biserică.

Barometrul a fost comandat de Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ca document în dosarul de candidatură la titlul de Capitală Culturală Europeană. Un obiectiv aproape necunoscut în stradă.

„În jur de 34% dintre bucureşteni ştiau de dorinţa şi acţiunea Bucureştiului de a deveni Capitală Culturală Europeană. Cei mai nemulţumiţi se declară, într-un procent major, de 80% de aglomerarea Bucureştiului, de trafic şi de faptul că oraşul este neprietenos pentru pietoni,” spune Oana Radu, consultant independent pentru elaborarea Strategiei Culturale ARCUB.

Bucureştiul este pe lista scurtă a oraşelor selectate să devină capitală culturală europeană în 2021. Documentele pentru candidatură vor fi supuse dezbaterii publice la sfârşitul lunii martie.