STUDIU. Cum contribuie poliția la propagarea HIV

Studiul realizat de Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) și Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), făcut în decembrie 2011 și dat publicității astăzi, și-a propus să evidențeze situațiile cu care se confruntă lucrătorii sexuali din România, gradul de acces al acestora la serviciile medicale și sociale, discriminarea, precum și pentru a afla ce părere au persoanele implicate în prostituție cu privire la legalizarea fenomenului, arată un comunicat al APADOR-CH.

Potrivit organizațiilor care au realizat acest studiu, soluția la problemele și abuzurile semnalate în urma interviurilor este dezincriminarea prostituției.

Cele două organizații recomandă astfel dezincriminarea practicării sexului comercial, așa cum își doresc, cu certitudine, lucrătorii sexuali și cum este prevăzut în noul Cod Penal, însoțită de modificarea reglementărilor referitoare la ordinea publică.

„Astfel, ar fi eliminate interacțiunile cu reprezentanții forțelor de ordine, confiscările de prezervative, amenzile, conducerile la secție, șpăgile și abuzurile de la secție sau din altă parte, iar prostituția ar fi scoasă din zona neagră a vidului legislativ”, arată realizatorii studiului.

„Modificarea legii conducerii administrative la secție în sensul propus de APADOR-CH, astfel încât lucrătorii sexuali să nu mai fie conduși la secție decât dacă nu pot fi identificați/legitimați la fața locului, iar în cazul conducerii la secție, să nu poată fi reținuți pentru identificare mai mult de patru ore. Legea actualizată va reduce abuzurile forțelor de ordine și va facilita monitorizarea acestora”, arată organizațiile.

Implicațiile fenomenului prostituției

90% la sută dintre lucrătorii sexuali declară că folosesc prezervativul pentru a preveni răspândirea virusului HIV și aproape 40% dintre cei intervievați spun că și-au făcut textul HIV din proprie inițiativă, înțelegând importanța acestor aspecte profilactice.

Pe de altă parte, faptul că prostituția nu beneficiază de o reglementare legală clară lasă persoanele care o practică la cheremul abuzurilor tuturor factorilor implicați: clienți, proxeneți, forțe de ordine, iar acestea zădărnicesc de multe ori măsurile de precauție luate de prostituate pentru a preveni răspândirea bolilor cu transmitere sexuală.

Una din două prostituate, sancționată de poliție

Aproape jumătate dintre lucrătorii sexuali (47%) susțin că au fost abordați de un echipaj de poliție, în timp ce 46% susțin contrariul, iar 7% nu răspund. Dintre cei abordați de forțele de ordine (poliție, poliție locală sau comunitară, jandarmerie), au primit amendă 33%, li s-a întocmit proces verbal de contravenție (33%), au fost puși să facă curat în secția de poliție (30%), au fost agresați fizic (23%), arestați sau reținuți în secția de poliție (19%), agresați verbal (12%), supuși violențelor/abuzurilor psihice (9%) și amprentați (9%).

Aproape o treime (32%) dintre lucrătorii sexuali s-au confruntat cu confiscarea prezervativelor în ultimul an, în timp ce 67% declară contrariul, iar 1% nu răspund. Cel mai frecvent, confiscarea prezervativelor s-a produs în București (64%, semnificativ peste medie) și în Constanța (54%, semnificativ mai mare ca totalul).

Autorii acestui gest provin în mare măsura dintre reprezentanții forțelor de ordine: poliția (64%), jandarmeria (20%), poliția comunitară (14%).

O respondentă declară că polițiștii le-au spus să le dea și lor prezervative, pentru că știu ei că ele primesc de la ARAS altele. Altă prostituată atrage atenția că poliția face frecvent asta, le confiscă prezervativele sau le ia și seringile pe care le au.

Marea majoritate a lucrătorilor sexuali (71%) sunt de acord cu absența/eliminarea sancțiunilor pentru persoanele care practică sexul comercial, în timp ce doar 17% se pronunță împotrivă, iar 13% nu răspund. 46% dintre prostituate sunt în favoarea pedepsirii proxeneților, dar 48% sunt pentru eliminarea sancțiunilor patronilor de bordeluri, arată cercetarea.

Interviurile au fost realizate de către lucrători ai serviciului ARAS de prevenire a infecțiilor cu transmitere sexuală, în mai multe orașe din țară (Arad, Brașov, București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași, Neamț, Timișoara) pe un eșantion reprezentativ de peste 170 de lucrători sexuali.

Studiul integral, aici.