STRATEGIE. Transportul din Bucureşti în 2030
Din şapte miliarde de euro cât este valoarea totală a proiectelelor, mai mult de jumătate din sumă este alocată pentru extinderea reţelei de metrou.
Adică prelungirea Magistralei 4 de la Gara de Nord până la Gara Progresul şi a Magistralei 5 care va fi continuată de la staţia Eroilor până la capătul cartierului Pantelimon.
În plan ia naştere şi Magistrala 6, construită de la zero despre care s-a vorbit şi în trecut.
După foarte mulţi ani de aşteptare bucureştenii ar putea circula pe o nouă magistrală de metrou. Una care să îi ducă de la Gara de Nord până la noua staţie de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă. Acest traseu ar urma să aibă 14 kilometri şi să deservească în fiecare zi aproape 130.000 de călători.
Proiectul prevede şi construirea unei linii care va lega localitătile Bragadiru şi Voluntari şi va străbate Capitala pe o distanţă de 21 de kilometri. În plan apare şi Magistrala 8, între cartierele Crângaşi şi Dristor.
Pentru transportul de suprafaţă, regia de transport ar urma să cumpere din fonduri europene tramvaie ş autobuze de peste 700 de milioane de euro şi să extindă reţeaua de tramvai până în localităţile de la marginea Bucureştiului.
Alexandru Ichim, purtătorul de cuvânt al Primăriei Capitalei: „Va rezolva mare parte din problemele cu traficul din Bucureşti, inclusiv legăturile cu judeţul Ilfov”.
Masterplanul propune schimbări majore în privinţa parcărilor. În centru staţionare nu va fi permisă mai mult de două ore şi jumătate, iar tariful ar putea creşte la patru lei pentru fiecare 60 de minute sau 18 lei pe zi. Pentru biciclişti este prevăzută o reţea principală de 250 de kilometri.
Alexandru Ichim, purtătorul de cuvânt al Primăriei Capitalei: „Este un proiect ambiţios care s-ar implementa în următorii cel puţin zece ani în regiunea Bucureşti-Ilfov. E mai prietenos cu mediul decât cu traficul rutier în Bucureşti”.
Planul de mobilitate mai prevede construirea unui drum care să lege aeroportul Henri Coandă de Autostrada A3 şi a unor pasaje supraterane la Mogoşoaia, Chitila, Bragadiru, Măgurele, Berceni şi Pantelimon.
Unele organizaţii de mediu au obiecţii faţă de masterplanul frumos descris de primărie.
Marian Ivan, preşedintele OPTAR: „Acest plan trebuie să fie mulat pe nevoile oamenilor, iar oamenii nu au fost întrebaţi nici un moment care sunt nevoile lor. Specialiştii bănuiesc, dar ei nu pot să le afle până când nu îi întreabă”.
Bucureştiul are mare nevoie de modernizări la capitolul transport. Ultimele autobuze au fost cumpărate acum opt ani, tramvaiele din Bucureşti sunt din anii '70, iar metroul a fost construit de comunişti.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
