„Toţi consumatorii trebuie să-şi procure nu numai carnea de miel, dar şi celelalte produse pe care le folosesc de Paşti: lapte, ouă, produse din lapte, numai din spaţiile autorizate sanitar-veterinar, pentru a evita, pe de o parte, comerţul nesupravegheat sanitar-veterinar şi, pe de altă parte, evenimente neplăcute de tipul îmbolnăvirilor cetăţenilor. Nu am avut şi nu cunosc în istorie un astfel de caz, nu s-a întâmplat să se substituie carnea de miel cu carnea de câine, mai ales că diferenţele sunt evidente pentru ochii oricărui cetăţean de rând”, a spus Mănăstireanu, citat de Mediafax.
El a explicat că între carnea de câine şi cea de miel există, în primul rând, diferenţa de culoare, pentru că cea de miel este „mult mai roză decât cea de câine”.
„Dacă este ataşat şi capul la restul corpului, la dentiţie se vede foarte clar, la fel, la nivelul membrelor inferioare se vede foarte clar care este diferenţa de copită şi de degete. Dar, nu am auzit până în prezent astfel de cazuri de substituţie şi nu o să se întâmple de acum încolo, pentru că suntem prezenţi peste tot şi supraveghem atât antemortem, cât şi postmortem sacrificările de animale”, a adăugat Mânăstireanu.
Deputatul UDMR Kelemen Attila, care este medic veterinar de profesie, a precizat că a auzit de foarte puţine cazuri, doar încercări de a se substitui carnea de miel cu cea de câine.
„Ipotetic, nimeni nu moare consumând carne de cal sau de câine. Sunt ţări care şi astăzi, în Asia, unde se mănâncă câinele, aşa că nu este toxic. Bineînţeles că obiceiurile şi religiile noastre în această ţară, noi nu mâncăm câinele şi câinele se deosebeşte, bineînţeles, foarte uşor de miel. Dacă capul este pe animalul jupuit, normal că animalul care are sus incisivi este foarte suspect că nu e miel, pentru că rumegătoarele domestice nu au incisivi pe arcadă”, a explicat Kelemen Attila.
El a mai spus că a auzit de foarte puţine astfel de cazuri de substituţie.
„Nu cred că trebuie să fim pregătiţi pentru aşa ceva”, a adăugat el.