Banca Mondială a propus patru scenarii în ceea ce priveşte pensiile de serviciu din sectorul civil, şi anume eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea, îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu, un nou plafon de referinţă pentru cei nou intraţi în sistem, sau opţiunea reformării pensiilor speciale pentru toţi.
Potrivit Raportului de analiză, evaluare a impactului şi recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondială - sinteză, dat duminică publicităţii de Ministerul Muncii, aceste scenarii nu se referă la indemnizaţiile parlamentarilor şi primarilor.
„Spre deosebire de participanţii la planul de pensii militare, lucrătorii care beneficiază de pensii de serviciu public participă la sistemul general de pensii şi pot primi un supliment de la bugetul de stat”, se arată în document.
Un prim scenariu este eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată. Aceeaşi regulă ar putea fi aplicată şi celor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată.
„Este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanţă, existând precedentul când o astfel de încercare a fost făcută imposibil de implementat prin deciziile Curţii Constituţionale. Nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes. În plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare”, se menţionează în raport.
Scenariul al doilea ia în calcul îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu. Această opţiune se referă la stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câştigate.
„Prin această abordare, s-ar menţine beneficiile pentru actualii pensionari şi pentru lucrătorii activi care întrunesc condiţiile de pensionare. Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condiţiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu”, se arată în document.
Scenariul al treilea presupune un nou plafon de referinţă pentru cei nou intraţi în sistem. Din această perspectivă, toţi lucrătorii nou intraţi după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici faţă de cele aflate în plată.
„Această abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflaţi în situaţii similare. Doi lucrători în poziţii identice ar putea avea dreptul la beneficii de pensie semnificativ diferite în funcţie doar de data la care au fost angajaţi”, atrage atenţia BM.
Al patrulea scenariu este opţiunea reformării pensiilor speciale pentru toţi.
„Varianta promovată de Guvern prin L4/2023: considerându-se că eliminarea completă sau îngheţarea pensiilor speciale nu este de dorit şi/sau fezabilă din punct de vedere politic sau că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intraţi nu este fezabilă, atunci cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenţie deosebită eforturilor anterioare de reformă şi acţiunilor judecătoreşti, astfel încât greşelile din trecut să nu se repete”, precizează Ministerul Muncii.
Instituţia subliniază că principalul obiectiv al proiectului de lege este eficientizarea (în sensul scăderii cheltuielilor bugetare) şi eliminarea posibilităţilor de a abuza de sistemul de pensii de serviciu. Prevederile proiectului de lege aliniază vechimea minimă în profesiile acoperite de pensiile de serviciu la cea a sistemului general, uniformizează perioada de referinţă a câştigurilor pentru toate pensiile de serviciu, reduce rata de înlocuire garantată a pensiilor de serviciu şi elimină majorarea ratei de înlocuire a vechimii suplimentare şi, cel mai important, elimină cele mai evidente oportunităţi de a abuza de sistem (cum ar fi vechimea asimilată în afara profesiei pentru magistraţi şi capacitatea de a obţine pensie peste 100% din salariul net la momentul pensionării sau posibilitatea de a se pensiona cu pensie specială redusă cu o vechime de numai 4 ani în alte profesii care presupun pensii de serviciu public).
Toate aceste măsuri vor reduce numărul beneficiarilor eligibili pentru pensii de serviciu şi ar creşte ponderea pensiilor acestora ca urmare a contribuţiile plătite, ceea ce întăreşte alinierea prestaţiilor la principiul contributiv.
„În concluzie, prevederile L4/2023 răspund la angajamentele asumate prin PNRR, conform raportului Băncii Mondiale, după cum urmează: Angajamente PNRR (jalon 215) Modul cum L4/2023 răspunde acestor angajamente: Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale şi le va alinia la principiul contributivităţii; Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raţionalizate; Pensiile speciale se calculează pe baza principiului contributivităţii, a vechimii în profesie şi a reajustării procentului legat de veniturile obţinute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii; Protecţia deciziilor Curţii Constituţionale se va referi numai la pensiile magistraţilor, nu şi la alte categorii, şi se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curţii; Nicio pensie specială nu poate depăşi venitul obţinut în cursul perioadei de cotizare; Alinierea vechimii minime in specialitate pentru pensiile de serviciu la standardele aferente sistemului public de pensii; Uniformizarea perioadei de referinţă”, spune Ministerul Muncii.
Documentul BM prevede şi o serie de recomandări: alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu. Un astfel de sistem ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obţinute cu serviciul militar şi ar permite o tranziţie mai uşoară în şi în afara armatei, deschizând calea unei convergenţe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general; introducerea impozitării progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finanţate de la buget, un mecanism eficient de reducere a inegalităţilor rezultate fiind impozitarea specială a cotei din beneficiul finanţat de la bugetul de stat.
„Acesta poate fi etalonat în funcţie de cuantumul suplimentului din buget sau poate fi declanşat atunci când ponderea suplimentului depăşeşte anumiţi parametri (de exemplu, atunci când suplimentarea depăşeşte cota finanţată din contribuţii şi astfel beneficiul este definit mai mult în funcţie de completare decât de contribuţii). Beneficiile magistraţilor, de exemplu, a căror formulă este protejată de sentinţa Curţii Constituţionale a României, primesc marea majoritate (peste 90%) din beneficiul lor de la buget, şi nu din contribuţii. Cazuri de completări mult mai mari decât contribuţiile sunt posibile şi pentru alte pensii de serviciu. Chiar şi în rândul beneficiarilor de pensii speciale există o inegalitate semnificativă între segmentul de 10% superior al beneficiarilor care primesc pensii de până la 3,5 ori mai mari faţă de cei 10% din segmentul inferior al beneficiarilor. Această recomandare necesită consultări suplimentare cu Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a României” spun experţii băncii.
Modificarea regulilor de indexare pentru prestaţiile magistraţilor este o altă recomandare.
„În timp ce toate pensiile de serviciu sunt mai mari la pensionare în comparaţie cu prestaţia generală a sistemului de pensii datorită garanţiei mai mari a ratei de înlocuire şi a unei abordări mai generoase de calcul a beneficiilor, aceste inegalităţi se reduc în timp datorită ratei de indexare mai scăzute aplicate pensiilor de serviciu, cu excepţia magistraţilor. Pentru magistraţi, situaţia este inversă. Nu numai că beneficiul este mult mai mare decât în sistemul general, dar indexarea pe salarii este şi mai generoasă, crescând inegalitatea în timp. O analiză juridică ulterioară este necesară pentru opţiunile de aliniere a ratei de indexare cu cea utilizată pentru alte pensii de serviciu în limitele deciziei Curţii Constituţionale care protejează beneficiul magistraţilor. Cu toate acestea, o astfel de schimbare ar contribui la reducerea celor mai izbitoare inegalităţi din sistemul de pensii”, conform raportului.
Altă recomandare face referire la închiderea planului de pensii aferent personalului aviaţiei civile. Planul de pensii pentru personalul aviaţiei civile oferă o pondere mai mare a beneficiului în comparaţie cu alte pensii de serviciu (cu excepţia magistraţilor). Spre deosebire de alţi beneficiari de pensii de serviciu, participanţii la aviaţia civilă nu sunt angajaţi în sectorul public şi mulţi dintre ei lucrează în sectorul privat. Rata de pensionare redusă semnificativ (pe care proiectul de lege întocmit de Guvern o unifică în categoria la 52) nu este legată de pierderea capacităţii de muncă, deşi pentru unii participanţi la plan ar necesita schimbarea rolului în carieră sau schimbarea carierei în întregime. Ar trebui luată în considerare fezabilitatea închiderii planurilor de pensii pentru noii intraţi sau a limitării acestora în alt mod.
„În sfârşit, Guvernul ar trebui să ia în considerare revizuirea legislaţiei şi adoptarea protocoalelor de schimb de date care să permită o eficienţă sporită în gestionarea diferitelor planuri de pensii. În timp ce echipa Băncii Mondiale a întâmpinat provocări în obţinerea datelor necesare din cauza limitărilor legale impuse de reglementări, cum ar fi cele legate de securitate, chiar şi pentru funcţiile guvernamentale legate de proiectarea şi gestionarea cheltuielilor, precum şi de raportarea privind pensiile speciale, datele necesare par să nu fie disponibile. Aceste limitări ar putea fi depăşite prin stabilirea de protocoale securizate de schimb de date şi revizuirea practicilor de anonimizare şi agregare în limitele legii”, mai afirmă documentul BM, potrivit Agerpres.
Propunerile BM pentru reformarea pensiilor militare
Modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de aşteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB şi, în timp, reducerea generozităţii prestaţiei în comparaţie cu prestaţia medie în sistemul general de pensii, potrivit Raportului de analiză, evaluare a impactului şi recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondială - sinteză, dat duminică publicităţii de Ministerul Muncii.
În document se arată că, în 2019, valoarea medie a pensiei militare a fost de peste 3 ori mai mare decât prestaţia medie în sistemul general de pensii, iar în 2022 raportul s-a redus la 2,4 ori, conform Agerpres.
Conform sursei citate, Banca Mondială propune patru scenarii de reformă pentru pensiile militare.
Reforma pensiilor speciale sau de serviciu, inclusiv cele militare, este inclusă în PNRR, iar a treia tranșă de bani europeni depinde de soluționarea acesteia.
Momentan, Comisia Europeană amână livrarea tranșei a doua de bani din PNRR, analizând documentele trimise de Guvern mai târziu decât era necesar. Este vorba despre 3 miliarde de euro. Potrivit informațiilor obținute de Digi24, specialiștii Comisiei Europene analizează inclusiv cum s-au tradus anumite cuvinte din legislație și de ce au fost folosite.
Marcel Ciolacu a spus luni că legea care va reforma sistemul de pensii, fiind vizate mai ales cele speciale, va intra în dezbatere și pentru un vot în Camera Deputaților după ce România va primi raportul Băncii Mondiale cu privire la acest subiect.
Editor : Liviu Cojan
