Satul din România care seamănă cu o așezare bavareză
Banii nerambursabili - pentru unii înseamnă biletul de ieşire din sărăcie. Pentru alţii înseamnă birocraţie, bătăi de cap, prea multă muncă şi prea multe reguli pentru nişte bani pe care mai bine îi ceri de la Guvern. Vă prezentăm poveştile celor care au ales drumul complicat şi şi-au transformat localităţile în oglinzi ale aşezărilor occidentale. Au reuşit asta cu bani europeni pe care au înţeles cum să-i atragă şi cum să îi folosească pentru cei care i-au ales.
Satul Drăguş, aflat la 90km de Brașov, este o așezare mică și chochetă de la poalele Munților Făgăraș. Satul are condiții ca la oraş după ce sistemul de apă şi canalizare a fost pus la punct, drumurile asfaltate, grădiniţa funcţionează după un program prelungit, iar predarea se face inclusiv în limbă germană. Satul Drăguş este un exemplu că fondurile europene sunt o variantă viabilă pentru dezvoltarea zonelor rurale.
Primele fonduri europene au fost accesate de primăria Drăguş în anul 2008, în cadrul programului național de dezvoltare rurală. Uliţele prăfuite au fost rapid acoperite cu asfalt, iar satul începea să semene cu micile aşezări bavareze.
„Condițiile sunt asemănătoare, aproape cu cele de la oraș și ne bucură și ne ajută foarte mult”, spune un localnic.
„Foarte bine, avem canalizare, avem drumuri mai bune, avem apă, condițiile sunt foarte bune, ne place și ne bucurăm”, spune un altul.
Banii europeni acopereau investiţiile plănuite la acea dată, dar rămânea în picioare o problemă locală: plata angajaţilor într-o comună săracă.
„Am reușit împreună cu salariații să muncim mai mult, să luăm consultanți cu sume destul de mici, noi să suplimentăm munca și am depus acele proiecte. După ce am văzut că am avut succes și am câștigat acele finanțări, toți salariații au fost bucuroși și atunci prin muncă în echipă am început să ne orientăm - altă finatare, alt finanțare, altă finanțare”, explică fostul primar din Drăguș, Gheorghe Sucaciu, care acum e primar în Făgăraș.
Altă finanţare a acoperit lucrările de renovare ale grădiniţei din sat, dar și extinderea pentru a transforma locul în unul cu program prelungit. Au urmat apoi, rând pe rând, amenajarea unui parc în curtea grădiniţei şi modernizarea terenului de sport al școlii. Acum Primăria vrea să construiască încă patru săli de clasă pentru elevii din sat. Toate cu bani europeni.
„Suntem o şcoală din mediul rural cu un efectiv de 221 de elevi şi preşcolari. 60% vin din comunele învecinate. De patru ani avem în paralel pe lângă predarea în limba română şi clase cu predare în limba germană”, spune Melania Sucaciu, director la Școala Gimnazială I. C. Gragușanu din Drăguș.
Fondurile europene au fost utile şi pentru serviciul de urgenţă din zonă. ISU Drăguş a reuşit să cumpere astfel un vehicul 4x4 şi echipamente de protecţie pentru 18 voluntari.În total, aproape 57 de mii de euro, bani nerambursabili.
„În continuare am depus proiecte. Un proiect pentru dotări cu echipamente de întreţinere a serviciului apă şi canal şi irigarea. Mai este un proiect depus la Ministerul Apelor şi Pădurilor, o platformă de gunoi comunală care vine în sprijinu crescătorilor de animale pentru a-şi depozita, conform normelor în vigoare, gunoiul de grajd pe perioada iernii”, spune Cornel Greavu, primarul din Drăguș.
Aflat la o oră şi jumătate de Braşov, satul Drăguş nu a avea cum să uite de turism. Un centru de informare turistică şi un muzeu sătesc dedicat lui Dimitrie Gusti au fost ridicate tot cu bani europeni.
„Muzeul a fost finanţat pe fonduri europene în anul 2014, termenul de finalizare al proiectului trebuia să fie în 2019, însă noi am terminat în 2015. 44 de mii de euro a fost valoarea proiectului, noi am încercat să îl facem exact ca o casă tradiţională din Draguş”, a explicat Cosmin Racu, referent turistic.
Satul Drăguş a fost desemnat în anul 2018, alături de alte 16 comune din ţară, Sat Cultural al României. Evenimentele culturale, istoria, tradiţiile păstrate cu sfinţenie, dar şi peisajele superbe i-au adus acestă titulatură aşezării de la poalele munţilor Făgăraş.
Exemplul Primăriei a fost de ajuns pentru ca sătenii să depună propriile proiecte cu finanţare nerambursabilă. Opt pensiuni din sat au fost ridicate cu bani de la Uniunea Europeană şi an de an, 19 mii de turişti le calcă pragul.
Citiți și:
Ciugud, comuna care arată mai bine decât majoritatea orașelor din țară
Transformarea uluitoare a unei comune din Vaslui, cu bani europeni
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
