Comuna Brusturi, judeţul Bihor. Aici trăiesc 3.500 de oameni, dar în niciunul din cele opt sate nu există apă curentă sau canalizare.
- Cum vă descurcaţi fără apă, greu?
- Fântâna, numai că multe fântâni nu sunt bune în sat.
-Nu avem canalizare în momentul acesta, niciun proiect, nimic, scurgerea de apă a toaletelor se face în şanţuri.
Aflat la al treilea mandat în fruntea comunei, primarul spune că, din cauza sărăciei din localitate, nici măcar n-a încercat să realizeze o reţea de apă şi canalizare.
„Am spus că nu este momentul. Da, ar trebui, dar în momentul când omul are din ce să plătească, că dacă mergem în ritmul acesta, când iau salariul sau pensia rămân cu facturi şi chiar neachitate”, spune Ioan Petruţ, primarul comunei Brusturi.
Alţi edili din Bihor au vrut să acceseze fonduri europene, ca să rezolve problemele comunităţii, dar fără succes.
„M-a descalificat pentru că am cerut construirea unei grădiniţe noi, în condiţiile în care 30-40 de copii din Sântandrei nu au unde să meargă la grădiniţă şi pe motiv că mai este încă una, insuficient de mare, m-au descalificat. E o nebunie întreagă, şi din păcate se pune şi varianta politică la mijloc ”, spune Ioan Mărcuş, primarul comunei Sântandrei.
Exemplul pozitiv vine din Oradea. Autorităţile de aici au reuşit, din 2007 şi până acum, să atragă aproape 250 de milioane de euro, bani europeni. Printre proiecte majore se numără noua centrală termică a oraşului şi reabilitarea Cetăţii Oradea.
„Asta ţine de o înţelegere a realităţii, de o determinare uneori până la limita încăpăţânării de-a merge pe acest drum care nu e simplu, pentru că nimeni nu îţi dă bani gratuit fără să-ţi impună nişte condiţii riguroase”, spune Mircea Mălan, viceprimarul municipiului Oradea.
Potrivit datelor Prefecturii Bihor, 28 din cele 77 de primării din judeţ nu au accesat niciodată fonduri europene.