Unul dintre marii producători de vin care vinde anual între 8 şi 11 milioane de sticle este îngrozit de suma pe care ar trebui să o dea Fondului pentru Mediu.
„Mi-e şi greu să o pronunţ, undeva între 3 şi 5 miliarde de lei vechi,” spune Constantin Deleanu, preşedinte Cotnari.
Până luni, fiecare producător de conserve, apă, vin, sucuri sau bere trebuie să raporteze Administraţiei Fondului pentru Mediu cât a reuşit să colecteze şi să recicleze din ambalajele proprii. Plătesc doi lei pe kilogramul de ambalaj nereciclat dacă nu ating ţintele impuse.
„Pentru sticlă 60%. Pentru plastic 22%, pentru metal 50%,” declară Corina Lupu, secretar de stat în Ministerul Mediului.
Problema este că dacă producătorii vor fi penalizaţi, vor recupera tot de la noi banii.
„Eu nu am de unde să aduc bani de acasă. Un borcan de fasole s-ar putea să-şi dubleze preţul, o sticlă de apă minerală sigur îşi va dubla preţul, un kilogram cu mezeluri creşte cu 5%,” spune Sorin Minea, preşedintele Romalimenta.
Dacă s-ar ajunge într-o asemenea situaţie, o parte din vină ar fi şi a noastră. Încă nu am învăţat să aruncăm la gunoi doar resturile menajere.
Producătorii cer suspendarea suprataxei până la modificarea legislaţiei sau reducerea ei. Se tem că multe firme intră în insolvenţă. Alternativa este la fel de costisitoare, spun specialiştii.
„România suportă procedura de infringment, acea penalitate pe care o plătim toţi şi care poate ajunge la 200 de mii de euro pe zi,” adaugă Corina Lupu.
Varianta pentru creşterea colectării ar fi reintroducerea sistemului "garanţiei", folosit pe vremuri, când vânzătorul reţinea câţiva lei în plus pentru fiecare ambalaj, până când cumpărătorul aducea sticla sau borcanul la magazin.