România a înregistrat o creștere a populației de 26% în perioada 1960-1990 și o scădere de 14% între 1990-2015

Foto: Guliver/Getty Images

„În domeniul fertilității, exceptând sistemele totalitare, este greu să aplicăm măsuri care să își producă efectul imediat. Franța este un bun exemplu la nivel european care a aplicat o politică consistentă de încurajare a natalității pe o perioadă lungă, de 50 — 60 de ani, iar efectele sunt observate în această perioadă, întrucât Franța se află printre puținele țări din Europa cu un spor natural pozitiv al populației”, a declarat Tudorel Andrei.

Acesta a prezentat trei categorii de măsuri pe care le-au aplicat autoritățile franceze imediat după Al Doilea Război Mondial.

„Sunt măsuri fiscale adresate direct persoanelor care au copii, a doua categorie sunt măsuri în natură, care privesc aceste familii — și aici aș da ca exemplu dezvoltarea creșelor, dezvoltarea stabilimentelor în care copiii pot fi educați și pot permite părinților să aibă o viață activă imediat după nașterea unui nou copil în familie — și a treia categorie, așa numitele scutiri de impozite pentru anumite categorii de familii. Este un sistem închegat care nu urmărește să aibă efect imediat”, a precizat el.

Potrivit lui Tudorel Andrei, efecte imediate se pot obține numai în sistemele totalitare, cum a fost și cel din România, până în 1990.

„Exemplu, anul 1966, în care s-a intervenit brutal în familie din dorința de a avea o proiecție demografică pozitivă a României într-un orizont de timp. Or, efectele le puteți vedea cu toții în migrație externă consistentă la persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 45 de ani”, a spus Tudorel Andrei.

Conform datelor prezentate de Tudorel Andrei, evoluția ratei natalității în perioada 1960 — 2014 a fost influențată în 1966, când a fost decisă interzicerea avorturilor în România, în 1972 și 1985 — prin modificarea actului normativ privind avorturile în România — și în 1989, când a avut loc Revoluția.

La rândul său, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, Vasile Ghețău, susține că, pentru a aplica o politică de stimulare a natalității, ar trebui efectuată o cercetare amplă, pentru a depista setul optim de măsuri.

„Ar trebui să avem câteva cercetări selective în rândul populației, tinere în special, și să vedem care este motivația unui număr în creștere de cupluri tinere care nu mai doresc copii deloc sau a unui număr la fel de mare de cupluri care doresc un singur copil. Să îi întrebăm de ce nu numai atât. Care este motivația lor? Ce ar putea schimba decizia voastră? Ce măsuri? Unul poate vrea grădiniță. Altul vrea creșă. Altul vrea impozit mai redus. Altul vrea locuință”, a spus Vasile Ghețău.

Potrivit datelor prezentate luni de INS, numărul nașterilor a fost de 14.438 în noiembrie 2015, cu 3.040 mai puține decât în octombrie, în timp ce numărul deceselor înregistrate a fost de 21.689, cu 522 mai multe decât în luna anterioară.

Numărul nașterilor a fost mai mare cu 551 în luna noiembrie 2015, față de aceeași lună din 2014, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 474 mai mare față de luna noiembrie 2014.

Sporul natural a fost negativ în noiembrie, de 7.251 persoane (decedații având un excedent față de născuții-vii). Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna noiembrie, a fost de 112, în scădere cu 40 față de luna octombrie 2015 (152 decedați sub 1 an).

La oficiile de stare civilă s-au înregistrat în luna noiembrie 5.837 căsătorii, cu 7.453 mai puține decât în luna octombrie 2015. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 a fost de 2.876, cu 115 mai multe decât în luna octombrie 2015.

Sporul natural a fost negativ în noiembrie 2015 (7.251 persoane), la fel ca în luna noiembrie 2014 (7.328 persoane).