Anul 2014 a marcat o premieră în seria proceselor contra bancheri: o femeie din Galaţi a câştigat în instanță transformarea creditului din franci elvețieni în lei și plata ratelor la un curs de 2 lei pentru un franc elveţian, nivel apropiat de cel la care luase creditul.
În Parlament au fost lansate două iniţiative legislative de sprijin a clienţilor care vor să-şi transforme creditele din franci în lei, în condiţii mai avantajoase. Niciuna nu a ajuns să fie pusă însă în aplicare. Una viza tocmai conversia creditelor la cursul de schimb din ziua contractarii creditelor. Însă bancherii s-au opus cu vehemenţă propunerii.
În mijlocul acestui conflict sunt prinşi peste 200.000 de români care au credite în franci elvețieni şi care acum achită rate duble față de anul 2008, din cauza deprecierii leului față de moneda străină. O parte dintre ei au dat băncile în judecată. Iar, peste 300 de clienţi au obţinut eliminarea comisioanelor abuzive într-un proces colectiv.
În aprilie 2014, creditele neperformante au atins vârful istoric de peste 20 la sută din volumul total al împrumuturilor, adică unul din cinci credite nu a mai fost plătit. Abia atunci, Banca Centrală a cerut bancherilor să scape de împrumuturile problemă, iar unele au ales să le vândă recuperatorilor. Mii de clienţi s-au trezit, astfel, că nu mai sunt datori băncilor, ci unor firme care au impus condiţii şi mai aspre de returnare a împrumuturilor.
Bancherii au aruncat vina pe neglijenţa clienților.
Pentru clienţii care chiar nu au nicio speranţă să-şi mai achite datoriile la timp, o soluţie ar fi o lege a falimentului personal. Proiectul a fost avizat favorabil de Guvern în octombrie, iar în prezent se află în dezbatere în Camera Deputaţilor. Falimentul personal este aplicat în mai toate ţările occidentale, dar în România propunerea s-a lovit de opoziţia bancherilor.
Ultimele date ale Băncii Naţionale arată că peste 650.000 de români au restanţe la bănci mai mari de o lună. Valoarea este de aproape 10,7 miliarde de lei.