RETROSPECTIVĂ 2013. Anul cutremurelor inexplicabile
23 septembrie 2013. Pământul se zguduie pentru prima oară în aproape 30 de ani în satul Izvoarele din judeţul Galaţi.
Două zile mai târziu, patru cutremure au loc în aceeaşi zona. Cel mai mare a avut 3,4 pe scara Richter. Urmează alte trei zile în care pământul se mişcă de tot atâtea ori. Oamenii locului nici nu vor să se gândească la faptul că zona lor devine una cu intensă activitate seismică.
„E ca şi cum ar bubui o butelie, bombe, de sub pământ. Se clatină, ne aruncă aşa în sus. Poate cineva spune că suntem nebuni, dar sunt clipe de groază pentru noi”, mărturisea o localnică.
„De jos se aude un trosnet puternic, ne saltă în sus și ne clatină. De jos se aude o trosnitură, ca şi cum se dărâmă casa, pârâie tot”, explica o alta.
Aşa a început prima săptămână a unui lung şir de cutremure care se resimt nu numai în Izvoarele, ci şi în comunele învechinate, Slobozia, Conachi şi Schela.
Alertaţi de activitatea neobişnuită din zonă, specialiştii Institutului pentru Fizica Pământului au venit în zonă să studieze fenomenele îngrijorătoare. În aşteptarea unor explicaţii oficiale, oamenii din Izvoarele sunt tot mai convinşi că pământul se mişcă din altă cauză decât cea naturală.
Simion Mocanu a lucrat în domeniul petrolier şi este convins că lucrările de la exploatările petroliere din apropierea localităţii sunt de vină pentru cutremure: „Când se fora o sondă se mergea până la 800, 1000 de metri. Şi dădea de un calcar acolo la adâncimea aia şi nu putea să străpungă cu sapele astea, şi dădea cu sape cu role”.
Compania vizată de acuzaţii, Petrom, neagă că ar avea activităţi în zona Izvoarele. În acelaşi timp, zeci de aparate aduse de la Bucureşti culeg date despre fenomele din judeţul Galaţi. În 10 zile, au loc în comuna Izvoarele tot atâtea seisme câte s-au înregistrat în tot judeţul, de-a lungul ultimilor 30 de ani. Cel mai mare a avut 3,9 pe scara Richter.
Specialiştii de la Măgurele încep să tragă primele concluzii
„E ceva care deocamdată pare să nu se sfârşească. Cauzele sunt tectonice. S-a discutat de influența inundațiilor din zonă”, explica directorul ştiintific al Institutului pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian.
Fenomenul de la Galaţi îi sperie tot mai tare pe localnici, iar autorităţile iau în calcul chiar şi varianta evacuării satului.
O nouă echipă, formată din specialişti în geodezie şi geologie, vine şi montează alte aparate cu ajutorul cărora speră să determine cauzele seismelor.
Seismele din zona Izvoarele au continuat timp de o lună. În total, peste 300 de cutremure, din care aproape 40 cu o magnitudine mai mare de 3, au fost resimţite de locuitorii din zonă. Într-un final, specialiştii care au monitorizat fenomenul par să fi găsit şi cauza.
„Am constatat că s-a reactivat o falie care este situată în apropiere de localitatea Izvoarele şi care a mai dat cutremure de-a lungul timpului”, anunța Adrian Grigore, inginer în cadrul INFP.
6 octombrie, Vrancea. Cel mai mare seism din ultimii patru ani
La scurt timp după ce lucrurile s-au liniştit la Galaţi, pământul a început să se mişte tot mai des în Vrancea. Ba mai mult, pe 6 octombrie, la ora 04 şi 37 de minute se produce un cutremur cu magnitudinea 5,5 pe Richter.
Seismul s-a simţit în aproape toată ţara, dar şi la Chişinău, şi a fost cel mai puternic din ultimii patru ani.
A mai fost o replică undeva la o oră şi una la patru ore după.
Iar pământul nu s-a liniştit.
„Tensiunea acumulată s-a blocat şi creşterea tensiunii putea fi resimţită şi în interiorul arcului carpatic”, explica Mircea Radulian.
Seria de mişcări telurice a continuat aproape zilnic. Cele mai multe seisme nu au avut magnitudini mai mari de 4 pe scara Richter. La începutul lunii noiembrie, însă, directorul onorific al Institutului pentru Fizica Pământului a avertizat că un dezastru precum cel din 1977 s-ar putea produce curând.
„Urmează acum un cutremur foarte adânc. Aşa rezultă din analizele noastre. Poate să fie de tip '40 sau poate să fie de tip 1802", spunea într-o emisiune televizată Gheorghe Mărmureanu.
Cum ne păzim de cutremure
Gheorghe Mărmureanu FOTO: MEDIAFAX
Din fericire, previziunea nu s-a adeverit. Autorităţile au intrat însă în alertă şi au organizat diverse simulări în caz de seism.
„Deci, cel mai potrivit în astfel de momente, este să rămânem calmi, pe locul nostru, ne băgăm sub bancă şi aşteptăm terminarea cutremurului după care aşteptăm cuminţi semnalul de evacuare în siguranţă”, i-au învățat profesorii pe elevi.
Fostul director al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului contrazice însă broşurile făcute de minister în care scrie că este indicat ca elevii să se bage sub bancă în timpul unui cutremur: „Dacă eşti elev sau dacă eşti cumva în pat, noaptea, şi cade planşeul şi eşti sub bancă, planşeul distruge banca şi o duce până la pământ şi capul omului face...”
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă transmite însă că sfaturile pe care le primim din partea instituţiei sunt menite să ne păzească viața.
Cea mai bună metodă de protecţie în caz de cutremur ar fi să stabiliţi din timp un plan de actiune. Asta înseamnă să pregătiţi o trusă de prim-ajutor, dar şi să stabiliți în ce locuri din casă vă puteţi adăposti. Cel mai important lucru, spun specialiștii, este ca în momentul seismului să nu folosiţi scările sau liftul, ci să rămâneţi în casă. Îndepărtaţi-vă de pereţii exteriori, geamuri şi obiectele voluminoase de mobilier. Adăpostiţi-vă dacă puteţi sub o masă sau un mobilier foarte solid şi protejaţi-vă capul. În cazul în care sunteţi afară, îndepărtaţi-vă de clădiri, nu staţi sub liniile de înaltă tensiune sau panouri. Iar dacă sunteţi la volan, opriţi maşina şi rămâneţi în interior. În niciun caz, nu staţionaţi sub poduri sau rampe pentru că acestea s-ar putea prăbuşi.
Mai mici sau mai mari, cutremurele din Galaţi şi din Vrancea au trezit suspiciuni din partea oamenilor şi investigaţii din partea specialiştilor. Concluzia este însă aceeaşi: România rămâne unda dintre cele mai vulnerabile ţări din Europa în ceea ce priveşte un seism de peste 7 grade pe scara Richter.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
