Rețelele sociale vinovate pentru extremism? Studiul care răstoarnă percepțiile
Ştiri false, propagandă şi teorii ale conspiraţiei. Mesajele de pe Facebook au crescut susţinerea pentru Trump, pentru le Pen, pentru Brexit şi inclusiv Zuckerberg a dat de înţeles că platforma pe care a creat-o a ajutat la răspândirea unor informaţii false ce-au dus votanţii către extreme şi departe de politica echilibrată. Doar că nu e adevărul complet. De departe cea mai mare polarizare politică se înregistrează în rândul bătrânilor. Aceştia lipsesc de pe Facebook, dar în ziua de vot tind să pună ştampila pe candidatul cel mai controversat.
Minciunile legate de cât de mulţi bani îi dă Marea Britanie Uniunii Europene, jumătăţile de adevăr care arată cum Mexicul a distrus economia Americii şi cum imigranţii au furat joburile francezilor au fost popularizate cu fiecare like şi fiecare share pe Facebook. Sociologii au arătat că într-adevăr utilizatorii trăiesc într-o bulă în care se reciclează iar şi iar aceleaşi mesaje până când se formează două tabere imposibil de conciliat.
Şi totuşi segmentul cu cea mai mare polarizare politică nu este cel al tinerilor, ci al bătrânilor, arată un studiu al Biroului Naţional de Cercetare Economică din America.
La 8 teste din 9 s-a observat că în rândul seniorilor partizanatul a crescut mult mai puternic decât în rândul tinerilor din 1996 când internetul a început să fie folosit pe scară largă. Cei peste 75 de ani tind să voteze din principiu pentru candidatul aceluiaşi partid şi au o poziţie mai dură faţă de ceilalţi. Opiniile lor politice sunt tot mai rigide deşi nu sunt întărite iar şi iar de mesajele circulate în social media.
Doar 6% dintre seniorii Americii folosesc Twitter şi totuşi ei sunt cei care l-au propulsat de Trump la Casa Albă. 55% din votanţii peste 65 de ani au votat Trump comparativ cu doar 31% dintre cei sub 29 de ani. Cu cât polarizarea creşte, cu atât vocile moderate pierd din putere. E cu atât mai grav cu cât estimarea este că ponderea bătrânilor în populaţia Americii va creşte până în 2050 de la 13% la 21% (SI 21%).
Un studiu separat făcut la Ghent University arată că de regulă cei în vârstă nu îşi bazează opiniile politice pe logica economică, ci pe motivaţii culturale. Iar asta poate detona tocmai soluţiile de care o societate ce îmbătrâneşte are nevoie.
Institutul de sondare a opiniei publice Pew Research a aflat că în vreme ce 76% dintre americanii sub 37 de ani cred că imigranţii ar întări ţara, între cei peste 70 de ani ponderea celor deschişi la venirea muncitorilor din străinătate e de doar 41%. Bătrânii tind să respingă nu doar importul de forţă de muncă tânără, ci şi reforma sistemului de sănătate şi de asigurări sociale. Felul în care va arăta viitorul tinerilor poate avea de suferit, iar soluţia, ar putea veni tocmai din reţelele de socializare. Un studiu făcut la University of Wisconsin-Madison în 3 ţări, America, Australia şi Marea Britanie, arată că prezenţa la vot în rândul tinerilor e cu 20 de procente mai mică decât în cazul bătrânilor. Însă s-a observat că social media tinde să crească implicarea politică a acestora.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
