Reportaj. Călugări români, „acasă” la Sfântul Francisc
Papa Francisc va fi al doilea suveran pontif care vine în România, la două decenii de la călătoria istorică a lui Ioan Paul al II-llea. Digi24 dedică un proiect editorial special vizitei Sanctităţii Sale: reportaje speciale, documentare, mărturii emoţionante în exclusivitate. Răspundem astfel motto-ului ales pentru această vizită: „Să mergem împreună!”
Cardinalul argentinian Bergoglio este primul papă care şi-a ales numele Francisc de la Sfântul Francisc de Assisi. Grija lui pentru cei săraci, pentru cei marginalizaţi îl apropie foarte mult de profilul sfântului. La Assisi, „acasă” la Sfântul Francisc, trăiesc mai mulţi călugări veniţi din România. Îi cunoaştem şi noi într-un reportaj realizat de Sanda Nicola.
- Suntem 50 de fraţi din 20 de ţări, dintre care cinci suntem români, spune preotul Andrei.
- De unde proveniti?
- Din Luizi-Călugăra, Bacău, unde majoritatea suntem catolici, dacă nu chiar toţi, spune părintele Emanuel.
Sfântul care a primit stigmatele lui Iisus
Sanda Nicola, jurnalist Digi24: Suntem în inima Italiei, la Assisi, unde în urmă cu peste 800 de ani s-a născut primul Sfânt care a primit stigmatele lui Iisus. Balconul Rugăciunilor nu e deschis vizitatorilor. Doar frații conventuali care trăiesc aici au acces la vederea asta superbă: dealurile Umbriei și biserica Maria a Îngerilor, locul în care a fost întemeiat ordinul franciscan.
Sanda Nicola stă de vorbă cu preotul Ioan Horvat.
- V-ați imaginat când erați copil că o să ajungeți atât de departe?
- În nicun caz....
Sfântul Francisc, băiatul de negustor devenit călugăr la 24 de ani
Esența franciscanismului este legământul față de cei săraci și marginalizați. Francisc de Assisi era un tânăr băiat de negustor, copil „de bani gata” cum am spune azi. Tânărul - și neliniștit, și risipitor - trece printr-o convertire radicală la 24 de ani și se va pune pentru tot restul vieții în slujba celor nevoiași. A devenit un călugăr smerit, evlavios, iar de 800 de ani încoace se spune despre el că dintre toți sfinții s-ar fi apropiat cel mai mult de modelul lui Iisus.
Până în martie 2013, niciunul dintre cei 265 de papi nu și-a ales nume de pontif Francisc. Iezuitul Jorge Mario Bergoglio a ales să fie Francisc I, iar lumea întreagă s-a întrebat atunci dacă nu cumva ăsta e un semn că Biserica are nevoie urgentă de reformă și trebuie sa refacă legământul cu cei defavorizați.
Liderii cărora le pasă, premiați de franciscani
În liniștea conventului înconjurat de atâta tihnă și frumusețe, e greu de crezut că franciscanii păstrează o legătură atât de strânsă cu lumea, încât să fie niște activiști civici. Dar fără să cunoască actualitatea, nu și-ar putea împlini datoria față de oamenii pe care îi slujesc. Îi preocupă suferința celor vulnerabili, le susțin cauza și intră in dialog cu liderii politici pentru a găsi soluții. Și, anual, Ordinul franciscan conferă o importantă disticție unui lider care promovează politici de incluziune și solidaritate. Cancelarul german Angela Merkel a luat premiul anul trecut, pentru felul în care a gestionat criza refugiaților. Anul acesta laureatul a fost Regele Abdullah al Iordaniei.
„Noi i-am cerut regelui Abdullah II bin al-Hussein, membru al hașemiților, familia regală din Iordania, cea mai veche din lumea islamică, să accepte un semn de recunoaștere din partea noastră”, explică preotul Mauro Gambetti, custode al conventului de la Assisi.
- Regele Iordaniei a fost premiat pentru pace, în Iordania sunt refugiați, în jur de 800 de mii de refugiați. Și el, principele, și Regina au făcut tot ce se poate, spune preotul Andrei Ficău.
- Cât de important este pentru Ordinul Franciscan să nu trăiți izolați?
- Suntem un loc al păcii. Cei care au luptat pentru pace trebuie să fie premiați.
- Deși suntem frați din toate țările, discutăm despre toate, Brexit, completează preotul Emanuel Chiricheș.
Trei sunt ordinele religioase catolice care urmează calea deschisă de Francisc de Assisi: Primul Ordin îi cuprinde pe frații numiți minori, minorii conventuali și capuccini. Al doilea ordin, al Clarisselor, este destinat călugărițelor și a fost instituit de Sfânta Clara din Assisi. În vreme ce al treilea Ordin, al franciscanilor terțiari, este pentru oricine care vrea și poate să trăiască în acord cu virtuțile propuse de Sfantul Francisc. Sunt cam 450 de mii de oameni în ordinul terțiarilor franciscani.
Călugări români în conventul de la Assisi
Cinci milioane de turiști ajung in fiecare an la Assisi și, adesea, primul contact al pelerinului este cu părintele Ciprian. E de mult timp aici și s-a deprins să-i deosebească dintr-o privire pe vizitatori de pelerini. Oameni de pe tot globul vin aici pentru rugăciune la mormântul Sfântului ori doar pentru a admira picturile lui Giotto, Cimabue, Simone Martini sau Pietro Lorenzetti. Dar nici unii, nici ceilalți nu pleacă dezamăgiți.
- Eu sunt din 2010, spune preotul Ciprian Ban. Scade de la an la an, din motive financiare, pelerinul de zi.
Universalitatea Sfantului Francisc de Assisi e dovedită și de multitudinea de limbi vorbite în jurul tău când pășești prin Bazilică.
Ca peste tot în Italia, românii sunt numeroși și în Umbria, regiune cu capitala la Peruggia. Știu despre prezența călugărilor franciscani din zona Bacăului la Assisi și vin să-i caute.
Misionarii franciscani au ajuns în regiunea țării noastre încă de la începutul procesului de expansiune franciscană, adică din timpul vieţii Sfântului Francisc de Assisi. Documentul oficial care atestă acest lucru este o bulă papală, emisă de Papa Grigore al IX-lea in anul 1239 în care franciscanilor le era cerut să meargă în misiune la bulgari, valahi şi cumani. 800 de ani mai târziu, călătoria se face în sens invers, iar 5 călugări franciscani români stau de veghe astăzi la mormântul Sfântului Francisc.
Urmăriți în materialul video de mai sus dialogurile Sandei Nicola cu călugării români întâlniți la conventul franciscan din Assisi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
