„Biserica asistă la un dialog care se poartă între două state, România și Turcia, nefiind un factor decident în această problemă. Biserica și-a exprimat un punct de vedere când a fost consultată inițial și își păstrează același punct de vedere: Biserica Ortodoxă nu se opune construirii unui lăcaș de cult al unui cult religios recunoscut de statul român”, a declarat Vasile Bănescu, potrivit Agerpres.
El a amintit că „în oglindă s-a mai pus problema construirii unui așezământ pentru pelerinii români din Istanbul”.
„Trec anual mii de pelerini prin vechiul Constantinopol, actualul Istanbul, și din această perspectivă a avut loc o discuție, anterior, în care s-a avansat această idee. În niciun caz nu se pretinde construirea unei biserici în Istanbul, întrucât există o biserică românească acolo”, a spus Bănescu.
Proiectul unei Mari Moschei se află, de fapt, pe agenda discuţiilor diplomatice dintre România şi Turcia încă din anul 1990, însă discuțiile pe această temă s-au reaprins pe un ton polemic anul trecut, după ce fostul premier Victor Ponta s-a operat în Turcia.
Protocolul pentru ridicarea Marii Moschei de la Bucureşti a fost semnat în vara anului trecut. Moscheea va fi ridicată pe un teren de 11.000 de metri patraţi acordat gratuit de Guvern și va avea o capacitate de o mie de persoane.
Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu şi Klaus Iohannis sunt cei patru preşedinţi ai României post comuniste care au avut, fiecare în parte, pe agenda discuţiilor cu omologii turcii, tema moscheei şi cimitirului musulman de la Bucureşti şi a bisericii şi cimitirului ortodox de la Istanbul.
Discuţille preliminare dintre România şi Turcia pe tema moscheei şi bisericii au început imediat după Revoluţie. Oficialităţile celor două ţări solicitau partenerului un loc de rugăciune şi un cimitir pentru credinicioşii celor două religii. Unul la Istanbul, unul la Bucureşti.
Românii din Turcia urmau să primească un loc pentru un cimitir la Istanbul și altul pentru ridicarea unei biserici ortodoxe exclusiv româneşti.
Un lăcaș de cult ortodox există deja. Ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, din 1692, Biserica Sfânta Mucenică Parascheva, proprietate a comunității grecești din Turcia, servește acum şi ca lăcaş de cult pentru comunitatea de 30.000 de români din Istanbul.