O parte din Bulevardul Vasile Milea, de la intersecţia cu Splaiul Independenţei până la intersecţia cu Bulevardul Iuliu Maniu, ar urma să poarte numele de Bulevardul Doinea Cornea, conform unui proiect care figurează pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Consiliului General al Capitalei, informează Agerpres.
De asemenea, de la intersecţia cu Bulevardul Iuliu Maniu până la intersecţia cu Bulevardul Drumul Taberei, ar urma să poarte numele de Bulevardul general Paul Teodorescu.
„La 31 de ani de la eliberarea de comunism, societatea românească are nevoie mai mult decât oricând de o clarificare a locului şi rolului actorilor implicaţi în Revoluţia din 1989. Însă contribuţia fiecăruia dintre aceştia la succesul Revoluţiei din decembrie 1989 şi, mai ales, la încercarea de înăbuşire a acesteia, trebuie clarificată de istorici şi, după caz, de justiţie. Până la elucidarea tuturor acestor aspecte, cetăţenii municipiului Bucureşti au dreptul ca un bulevard important din capitală să nu poarte numele unui personaj controversat, ultimul ministru comunist al apărării, cel care a ordonat reprimarea manifestanţilor din municipiul Timişoara în 17 decembrie 1989 şi a celor din municipiul Bucureşti în 21 decembrie 1989”, se arată în referatul de aprobare.
Consilierul municipal Cătălin Deaconescu (PNL), iniţiator al proiectului, apreciază că acordarea denumirii Bulevardul Doinea Cornea unui segment din Bulevardul Vasile Milea reprezintă o reparaţie morală pentru cei care s-au opus regimului comunist şi au avut de suferit pentru această atitudine. Se mai arată că segmentul propus să poarte denumirea de Bulevardul Paul Teodorescu trece prin faţa sediului Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul”, unitate emblematică a Armatei Române şi se termină în faţa Statului Major al Forţelor Terestre.
„Generalul Paul Teodorescu, absolvent al Şcolii Speciale Militare de la Saint-Cyr, a ocupat între anii 1935 şi 1940 funcţii importante în stat, precum cele de comandant al Academiei Militare, subsecretar de stat, secretar de stat sau ministru al Aerului şi Marinei. După 1945, regimul comunist l-a deposedat de bunurile sale şi l-a obligat la zece ani de muncă silnică la Canal”, menţionează documentul.
Piaţa Ion Raţiu, la intersecţia străzilor Ion Brezoianu cu strada George Vraca şi cu strada Matei Millo
Potrivit unui alt proiect de pe ordinea de zi, denumirea de Piaţa Ion Raţiu ar urma să fie atribuită spaţiului public situat la intersecţia străzilor Ion Brezoianu cu strada George Vraca şi cu strada Matei Millo.
În referatul de aprobare, semnat de consilierul municipal PNL Răzvan Socolovici, se arată că Ion Raţiu s-a născut pe 6 iunie 1917 la Turda, a urmat şcoala la Turda şi Cluj, în 1938 a obţinut o diplomă în drept la Universitatea Babeş-Bolyai, iar în 1943 a obţinut o diplomă de economie la Universitatea Cambridge. A plecat din ţară în anul 1940, pentru că fusese numit funcţionar în cadrul Legaţiei României la Londra, însă în acelaşi an, după instaurarea regimului condus de Ion Antonescu în alianţă cu legionarii, şi-a dat demisia şi a participat la constituirea unui Comitet Naţional Român, care milita pentru revenirea României în alianţă cu democraţiile occidentale.
A fost jurnalist BBC, fondator al unor publicaţii precum Free Romanian Press sau Românul Liber, precum şi membru al unor organizaţii precum Amnesty International. Cu aprobarea Regelui Mihai I, în 1984 a fondat Uniunea Mondială a Românilor Liberi.
„Ion Raţiu era printre puţinii care aveau energia şi resursele materiale pentru a străbate globul pământesc pentru a vorbi despre românii supuşi unui brutal regim de teroare. A contribuit la schimbarea atitudinii cancelariilor occidentale faţă de dictatorul Nicolae Ceauşescu. În decembrie 1990, el a reuşit să se întoarcă în ţară, văzându-şi visul împlinit, o Românie liberă. A participat activ la reconstrucţia PNŢCD şi a devenit deputat. A candidat pentru funcţia de preşedinte al României în 1990”, se mai arată în referatul menţionat.
Editor : Liviu Cojan
