Video Profituri uriașe pe seama refugiaților ucraineni, cazați câte 4 într-o garsonieră. Banii nu sunt impozitați
Cazarea ucrainenilor a devenit o afacere extrem de profitabilă pentru mulți dintre cei care își închiriază locuințele. Aceștia înghesuie mai multe persoane decât permite capacitatea unei garsoniere sau a unui apartament, iar astfel primesc mai mulți bani din partea statului. Pentru o zi, un proprietar primește 70 de lei pentru fiecare persoană, 50 de lei pentru cazare și 20 de lei pentru masă. Pe lună se adună 2.000 de lei. Iar dacă o familie are cinci membri, suma depășește 10.000 de lei pe lună. Chiriile cerute sunt aberante - de patru ori mai mari decât prețul zonei, iar proprietarii au ajuns să pună condiții clare: cu cât familia e mai numeroasă, cu atât e mai bine pentru buzunarul lor.
„S-a ajuns la situații care sfidează bunul simț, în care proprietari de garsoniere dau anunțuri și condiționează intrarea în garsonieră a cel puțin 4 persoane, ca să încaseze nu între 150-300 de euro, cât ar fi chiria, ci să încaseze 8000 de lei, adică 1700 de euro”, spune Vasile Vlașin - președinte ONG-ului Părinți salvatori.
„Toate grupurile de ajutor pentru refugiați sunt zilnic pline de mesaje disperate de la refugiați care nu primesc nici măcar mâncare sau cei 20 de lei. Sunt puși ei să plătească utilitățile, nu li se oferă condiții, uneori sunt apartamente goale, iar ei cerșesc pe Facebook un pat sau o saltea, pături”, spune Vlașin.
„Spiritul de solidaritate de care a dat poporul români față de refugiați a fost terfelit de o mână de profitori care își „închiriază" un apartament a cărui chirie normală costă 400 de euro cu 16.000 de lei, dacă înghesuie 8 refugiați într-un apartament. Avem în România aproximativ 80.000 de refugiați și e un fenomen la nivel național. Bineînțeles, cu aglomerare în zona Constanța și București. Acolo se petrece fenomenul, în principal”, adaugă el.
În Năvodari, autoritățile locale au descoperit mai mulți proprietari care au încercat să fraudeze statul, pentru a primi cei 50 de lei pe zi pentru fiecare refugiat cazat în parte. În realitate, însă, la adresele lor, autoritățile locale nu au găsit nici urmă de refugiat.
Șeful ANAF, Lucian Heiuș, a explicat la Digi24 că banii decontați pentru cazarea refugiaților ucraineni nu sunt impozitați, pentru că este vorba despre o acțiune umanitară.
„E prevăzut prin legislația care a creat aceste mecanism ca statul să asigure o sumă de cazare și hrană pentru refugiații din Ucraina. Alte instituții urmăresc modul în care sunt alocați și cheltuiți acești bani. E regretabil ce se întâmplă, dar ANAF nu are competențe”, a spus Lucian Heiuș.
„E o acțiune umanitară. Ar trebui să fim mult mai atenți, și autoritățile locale și instituțiile angrenate în acest aflux de refugiați. Și noi, ca oameni, ar trebui să nu facem profit de pe drama unor oameni care trec prin război și vin în România să-și găsească refugiu”, a adăugat el.
Heiuș spune că acești bani sunt probabil decontați în urma unor contracte, dar nu crede că este cazul ca acești bani să fie fiscalizați.
„Nu discutăm să luăm impozite și taxe în urma dramei unor oameni, ci ar trebui să fim atenți, să respectăm și să asigurăm sprijinul acestor ucraineni care ajung în România împinși de nevoie”, a spus el.
Digi24 a făcut un experiment și a sunat la un număr de telefon găsit într-un grup, unde sunt sute de mii de ucraineni care caută ajutor. Am pretins că suntem refugiați și că dorim să închiriem apartamentul de două camere din anunț.
Proprietar: Alo!
Reporter: Bună ziua!
Reporter: Am văzut că închiriați apartament de două camere. Noi suntem mai multe persoane. Suntem 6 oameni, am putea?
Proprietar: Vă interesează prin programul acela?
Reporter: Da, prin programul 50/20.
Proprietar: Da! S-ar putea.
Proprietar: Câți adulți, câți copii?
Reporter: Suntem 4 adulți și 2 copii.
Proprietar: Eu nu decontez cei 20 de lei, dar vă plătesc utilitățile.
Reporter: În regulă, facem așa!
Reporter: Cazarea, cei 50 de lei, o luați dumneavoastră, nu?
00:54 Proprietar: Da, și cei 20 de lei! Asta vă zic, pentru mâncare. Dumneavoastră nu aveți de plătit nimic, decât să vă asigurați mâncarea.
Reporter: Adică ne cumpărăm noi mâncarea. Deci nu ne asigurați nici mâncarea, doar plătiți facturi la curent, la gaz.
Proprietar: Da, facturile!
Reporter: Deci cei 20 de lei rămân la dumneavoastră.
01.17 Proprietar Da, da!
01:25 Reporter: La noi au doar două persoane surse de venit și ar fi mai greu.
01.35 Proprietar: Da, atunci ne înțelegem.
A rămas că mergem să vedem apartamentul, după ce îl eliberează actualul chiriaș. După ce i-am spus proprietarei că suntem de la Digi24, ea a susținut că folosește cei 20 de lei, destinați pentru mâncare, ca o garanție.
Proprietar: Mi-a spus că este posibil să plece. Ce garanție am eu?
Reporter: Deci păstrați cei 20 de lei ca o garanție.
Proprietar: Da, exact, exact! I-am spus dânsului: eu vă returnez banii.
Reporter: Mie nu mi-ați spus că mi-ați returna cei 20 de lei la plecare.
Proprietar: Păi nu! Asta urma să vă spun. Dacă ne înțelegeam, veneați și vedeați... vă spuneam.
Proprietar: Nu vreau nici eu să mă îmbogățesc, dar nici să își bată joc.
Editor : M.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
