Edilul unei localităţi din Bihor a cheltuit aproape un sfert din bugetul primăriei pentru a reface un pod care nu mai foloseşte nimănui. În urmă cu 40 de ani vechiul pod asigura accesul oamenilor spre o carieră de calcar, acum, însă, podul se termină direct în pădure.
Podul peste Crişul Repede a existat în urmă cu 40 de ani, când mare parte dintre localnici lucrau la cariera de piatră. De-a lungul timpului vechiul pod s-a degradat, exploatarea a încetat, iar podul a fost luat de ape. Acum în zonă mai ajung doar câțiva turişti care vor să stea cu cortul în pădure. Deşi în zonă nu ajunge prea multă lume, primarul a considerat că refacerea podului este o prioritate.
Prin pădure, pe un drum lung de 800 de metri se poate ajunge la peştera Vadu Crişului, iar primarul speră să dezvolte zona din punct de vedere turistic.
Dorel Cosma, primarul comunei Vadu Crişului: "Scopul a fost de-a face legătura şi a face acest camping în zonă şi de-a amenaja, de ce nu, împreună cu Consiliul Judeţean un drum până la locaţia de care am pomenit. Fără acest pod a intra în defileu nu ai cum să ajungi pe malul lui, în stânga Crişului."
În jurul zonei de camping primarul şi-a imaginat un plan de dezvoltare turistică.
Dorel Cosma, primarul comunei Vadu Crişului: "O suprafaţă de două hectare în care vrem să amenajăm locuri de campare, debarcaderul bărcilor care vin pe Crişul Repede, a raftingului, o locaţie şi, de ce nu, un bazin de înot în apropiere."
Gândul că zona ar putea atrage mai mulţi turişti îi bucură pe localnici, însă sunt de părere că refacerea vechiului pod nu este suficientă.
Localnic: "Tot se vorbeşte de vreo 20 de ani, după Revoluţie, s-a făcut podul, dar, mă rog, e bun şi ăla, dar nu are nicio... Era unul pe vremuri, însă l-a dus apa."
Localnic: "Treci podul şi e un pic de camping acolo, cât de cât."
Localnic: "Mai mult decât pentru turism decât pentru altceva că nu poţi să mergi mai departe, doar că-l traversezi şi te întorci înapoi, în rest merg oamenii dincolo după lemne la pădure sau după ciuperci."
Podul a costat aproximativ 1, 5 milioane de lei, iar costurile au fost suportate din bugetul local.