Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat joi că produse alimentare aparent identice nu ar trebui vândute cu ingrediente inferioare în estul Europei, fiind de acord cu vocile care spun că o astfel de practică înseamnă discriminare, relatează Reuters.
Problema a devenit una presantă pentru ţările central şi est-europene, care se tem deja de pierderea influenţei în UE, în condiţiile în care Franţa, Germania şi alte state vest-europene pledează pentru o Europă cu mai multe viteze.
Mai multe studii au arătat că multe produse alimentare vândute de un producător multinațional în estul Europei conţin ingredinte mai ieftine, de calitate inferioară faţă de versiunile vândute sub aceeaşi marcă în Occident.
Premierul slovac Robert Fico s-a întâlnit joi cu Junker, în numele ţărilor de la Vişegrad, care include şi Cehia, Polonia şi Ungaria.
„Nu îmi place ideea că ar exista o Europă de categoria a II-a”, a declarat Juncker într-o conferinţă de presă.
„Ne vom urmări intenţia comună de a pune capăt acestui mod de discriminare prin oferirea poporului slovac de produse alimentare sau alte bunuri de calitate inferioară”, a adăugat el.
Juncker a precizat că va publica în septembrie o serie de linii directoare privind interpretarea directive existente pentru securitate alimentară, dar nu a exclus nici posibilitatea impunerii unei noi legislaţii în acest sens.
Companiile alimentare şi-au apărat practicile, spunând că pieţele au gusturi diferite și că ingredientele sunt listate cu acurateţe. De asemenea, ei au notat că puterea de cumpărare a consumatorilor este diferită în Est şi în Vest. Mâncarea este cu aproximativ 25% mai ieftină în Cehia decât în Germania, precizează Reuters.
Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria şi România au criticat în acest an mai mulţi producători mari de alimente, afirmând că nu este etic ca produse vândute sub aceeaşi marcă să aibă o calitate inferioară, şi au efectuat testarea unor produse.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, a ameninţat că va impune restricţii pentru importurile din alte ţări europene, în urma scandalului calităţii alimentelor vândute în ţările central şi est-europene, printre care se numără şi România, care sunt inferioare faţă de alimente similare comercializate în ţările din vestul Europei. El a precizat că este vorba de o problemă serioasă şi că va discuta cu omologii din Cehia, Polonia şi Ungaria.
Fico a dat ca exemplu produse ca fish fingers, balsamul de rufe şi cafeaua comercializate în Slovacia.
Orice boicot asupra produselor dintr-o altă ţară europeană ar reprezenta o încălcare a regulilor competiţiei economice din Uniunea Europeană.
Autorităţile române au descoperit că 9 din 29 de produse alimentare aveau standarde duble din punct de vedere calitativ în România şi în câteva ţări din UE, în urma analizelor comparative, a declarat miercuri directorul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPV), Rodica Tănăsuică, în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Categoriile de produse care au fost recepţionate la Institutul de Igienă din Bucureşti au fost: nouă produse din categoria brânzeturilor, două produse din categoria unt, un produs din categoria smântână, şapte produse din categoria şuncă, trei produse din categoria cârnaţi, un produs din categoria crenvurşti, trei produse din categoria peşte, două produse din categoria ficat şi un produs din categoria ciocolată.
S-au constatat diferenţe la: parizer de porc, cârnaţi pentru grătar, conservă de peşte, pateu, bacon, şuncă, conservă macrou, conservă hering şi un alt tip de conservă macrou.
Premierul României, Mihai Tudose, vrea ca toată ţara să ştie care sunt producătorii şi comercianţii care vând alimente mai proaste. Aşa că le-a cerut soluţii miniştrilor Agriculturii şi Justiţiei pentru a putea face publice numele acestora.
„Domnul Daea, chiar așa, suntem cetățeni de mâna a doua și mâncăm orice?”, l-a întrebat premierul pe ministrul Agriculuturii în deschiderea ședinței de Guvern de joi. El i-a cerut elaborarea unor norme interne în acest sens, cel puțin până când Comisia Europeană va emite reglementări în acest sens.
Sursa: News.ro