„Elicopterul era nou, primit de puţin timp de SMURD, era unul dintre puţinele aparate dotate cu flotoare”, spune Dănuţ Căpăţână, managerul Spitalului Judeţean Constanţa.
Cu alte cuvinte, pilotul ar fi avut posibilitatea să aterizeze pe apă, iar elicopterul să rămână la suprafaţă. De ce nu s-a întâmplat acest lucru vor stabili procurorii militari, care vor cerceta cauzele prăbuşirii. Aparent, vremea nu putea contribui: în momentul decolării, vremea era bună, iar vizibilitatea depăşea 6 kilometri, potrivit datelor ROMATSA. Piloţii de elicopter spun, totuşi, că deasupra apelor, fenomenele meteorologice sunt înşelătoare.
„În zona lacurilor şi lângă mare, deşi e briză, se formează nori, care se lipesc de pământ. Iar în zbor îţi dau impresia că se poate vedea prin ei, dar când vezi o ţintă, când ai intrat în ei, nu mai vezi nimic”, explică Valentin Ialomiţeanu, pilot.
Cât despre şansele de supravieţuire în cazul unei prăbuşiri, pregătirea este importantă. Contează şi norocul.
„Depinde de poziţia elicopterului la impact, poate să se răstoarne şi să ajungă cu rotorul în jos, apa inundă cabină si persoanele din interior trebuie să fie antrenate ca să poată ieși și să se îndepărteze de aeronavă. Trebuie să fie buni înotători şi să cunoască aeronava”, spune Romeo Lupu, pilot.