Plan detaliu. Tinerii care nu se mai întorc
România are cea mai mare rată de emigrare dintr-o țară care nu e în război. Peste trei milioane de oameni plecați peste hotare. Printre ei, și sute de mii de tineri care au plecat la studii în afară. Şi care, în 85% din cazuri, nici nu se mai întorc. Cei care lasă totuşi occidentul pentru România, vin cu un scop precis: să schimbe această ţară în bine.
Peste 6000 de tineri români pleacă anual la studii în străinătate. Cei mai mulți aleg Marea Britanie, Olanda sau țările nordice. În Anglia s-a instalat şi Ana, după ce a studiat acolo criminologia.
Ana Potcoavă, ofiţer de probaţiune: Lucrez ca ofiţer de probaţiune pentru Sistemul Naţional de Probaţiune de acum câteva luni. Am lucrat pentru partea privată a aceluiaşi sistem pentru un an de zile înainte de asta. Iar înainte de asta, am lucrat cu persoanele care nu au adăpost în centrul Londrei. Mi se pare foarte important să simţi că eşti valoros în locul de muncă şi cred că asta e ceva ce se întâmplă în Marea Britanie. În comparaţie cu România, cred că colegii mei care sunt de aceeaşi vârstă cu mine acum şi trec prin aceleaşi etape ale carierei lor sunt poate puţin mai dezamăgiţi de angajatorii lor, în special cei care lucrează la stat. E greu de spus evident, pentru că e greu să compari stilul de viaţă pe care-l are lumea în România cu ce se întâmplă în Marea Britanie. Nu ne raportăm la aceleaşi lucruri, dar strict din punct de vedere al angajatorilor, cred că aici este o cultură care ar trebui promovată mai mult şi la noi, şi anume să-ţi valorezi angajaţii.
Mădălina Popescu, consultant Integral Edu: Universitățile din străinătate oferă o punte foarte clară între student sau absolvent și piața de muncă. În momentul în care a început să devină populară ideea asta de a pleca la studii în străinătate, oamenii au început să sesizeze fix acest lucru. Că acolo pot să am o continuitate, da? Deci ceea ce aleg să studiez se reflectă clar în ceea ce urmează să profesez, cel puțin în primii ani de carieră.
Un studiu făcut de Liga Studenţilor Români din Străinătate arată că mai mult de jumătate dintre ei își doresc să se întorcă la un moment dat în România. Însă realitatea arată că doar 15 % revin în ţară.
Ana Potcoavă, ofiţer de probaţiune: Mă gândesc să mă întorc în România în fiecare zi. Înainte să iau decizia asta, cred că ar trebui să se schimbe ceva în România, cred că ar trebui să existe un mediu care să fie propice schimbării şi să ne încurajeze să ne întoarcem şi să ne punem ideile în practică.
Dragoș Preda, cofondator Liga Studenților Români din Străinătate: Știu că nu sunteți de acord cu această sintagmă, exodul creierelor. Pentru că e normal și e foarte bine pentru ca un tânăr să aibă o experiență în străinătate. Și atunci v-aș întreba cum să facem să profităm de fenomenul ăsta și să nu ne speriem de el? Profităm implicându-i. Ei înseamnă punți. Într-o societate globală este normal ca acasă să nu mai însemne numai teritoriu. Ci identitatea cultural științifică, cum dorim s-o numim, ea este pretutindeni. Menținem puntea aceasta? Facem ceva să nu se piardă și dincolo de graniță? Creăm, colaborări? Nu numai pe zonă științifică, dar în general să alimentăm de fapt aceste punți reprezentate de cei care se duc, doar pentru a își maximiza și a își valoriza cumva potențialul, abilitățile.
Întorși acasă
La cei 25 de ani ai lui, Vlad deja se poate lăuda cu ceva realizari. A primit numeroase premii internaționale pentru invențiile sale în domeniul tehnologiei. Cea mai răsunătoare, ochelarii inteligenți care îi ajută pe muncitorii din fabrici să lucreze mai ușor. Modele create până acum doar de giganți precum Google sau Microsoft.
Vlad a studiat şi el la universităţi din Olanda și Japonia. Însă noi l-am filmat la o şcoală de cartier din Bucureşti unde face voluntariat. Îi împrieteneşte pe elevii de clasa a III-a cu o imprimantă 3D. Din care a ieșit, de această dată, o rachetă de jucărie.
Vlad Măcelaru, inventator: Aș fi vrut și eu în liceu sau în școală să am acces la niște informații pe care le știu acum și n-au venit de la profesori, n-au venit de la părinți, nu pentru că ar fi avut intenții rele, pentru că nu au nici ei acces la informația respectivă. Ai mei au fost dezamăgiți că m-am întors în țară pe moment, pentru că ei își doreau să îmi termin facultatea în Olanda, să îmi iau un job acolo, să trăiesc într-o lume civilizată, cum spunem noi , şamd. Termini liceul, te duci la facultate în străinătate, te angajezi acolo, îți faci familie șamd. N-am vrut neapărat lucrul ăsta, eu am vrut să mă zbat un pic mai mult.
Urmăriți reportajul integral duminică, de la ora 20:30, la Plan Detaliu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
