PLAN DETALIU. Cum se poate găsi jobul ideal pe piața muncii din România
Ne-am propus să vorbim despre piața muncii. La Digi 24 ați putut vedea de curând o serie de reportaje despre românii care primesc ajutoare sociale. Care nu muncesc, deci, deși, uneori, sunt apți de muncă. Această este o latură a problemei. Dar nu singura. Ne uităm la toate aspectele. În ce măsură acești oameni ar putea într-adevăr să rezolve criza de forță de muncă de pe piață? Și de ce, în timp ce există această criză, angajatorii se plâng că nu își găsesc oameni, la fel cum sunt, în continuare, și atâția români care spun că nu își găsesc nici ei o slujbă?
Cine sunt românii aflați în căutarea unui loc de muncă?
„A nu-ți găsi un loc de muncă în ziua de azi înseamnă a nu-ți găsi un loc de muncă care să îți satisfacă X cerințe”, spune Bogdan Badea, director de vânzări la eJobs.
„Am găsit, dar diferite chestii care ofereau salariul mult mai mic decât am avut eu. Voiau să o iau iar de la zero. De la minimul pe economie. Am mai plecat de atâtea ori de la salariul ăsta. Nu se poate. Ajungi la un nivel. Te înveți cu bani mai mulți și după, iar să o iei de la zero?”, se întreabă Alexandru Gavrilă, șomer.
Sunt 360 000 de români înregistraţi ca şomeri.
68 000 primesc şi ajutor de şomaj.
Două treimi locuiesc la ţară.
Cei mai mulţi şomeri au peste 40 de ani.
Peste 50 000 dintre şomerii luaţi în evidenţă au sub 25 de ani.
Alexandru Gavrilă are 53 de ani. Este frigotehnist cu experiență de 32 de ani. Își caută de lucru din aprilie.
Cristina Popescu are 37 de ani. Este croitoreasă cu opt ani de experiență. S-a întors din concediul de creștere a copilului și a constatat că postul ei s-a desființat.
Luca Petre are 57 de ani. Are 39 de ani experiență de șofer și își caută de lucru din februarie.
Miana Nica are 43 de ani. Este floricultor cu 18 ani de experiență și își caută de lucru din iunie.
Stăm de vorbă cu Luca Petre, şomer:
- Nu v-a chemat nimeni?
- Ba da. Am fost chiar aici la o autogară lângă Filaret la o firmă. De luni până vineri. A zis că fără bonuri fără nimic, 1200 salariu.
- Și nu v-a convenit?
- Nah, nu. (...) E distanță mare și aș vrea mai aproape totuși dacă aș găsi.
- Cât v-ați propus să mai așteptați?
- Păi, nici să alerg tot orașul pentru 1200 sau pentru 1000 de lei.
- Preferați să stați acasă pe nimic decât pe 1200 de lei?
- Păi ce vrei să fac domnișoară? Ce vrei să fac? Și să vin pentru cât? Pentru 1200, da?
Peste 50 000 dintre şomerii luaţi în evidenţă au sub 25 de ani.
Caesar Barbu are 23 de ani. Are liceu economic, dar nu a luat bacalaureatul. A schimbat zece locuri de muncă în ultimii cinci ani.
- Am lucrat în mai multe domenii, dar nici unul nu mi s-a părut că nu mi se potrivește destul de bine, spune Caesar Barbu. Am fost lucrător comercial, operator call center, gestionar depozit, lucrător pe șantier, șofer, distribuitor și am împărțit pliante. Am făcut destul de multe.
- Câți bani ai luat cel mai mult din toate joburile?
- Cam 2300 de lei. Dar lucram 10 ore pe zi. Căram baxuri de suc la diferite firme, pe distribuție. Ăsta a fost cel mai mare salariu. Și cel mai mic a fost 800 de lei.
- Dacă ți-ar fi dat mai mult ai fi rămas?
- Nu neapărat. E vorba și de program de muncă, de colegi, de timp liber, de echipament, de multe. Prima dată aș începe cu distanța spre locul de muncă. Al doilea cu strictețea angajatorului care cere angajatului să fie prezent la oră fixă. Dacă întârzie i se adresează, nu știu, reproșuri sau așa mai departe. Pauzele de masă. Pauzele în general. Activitatea desfășurată se cere într-un anumit ritm care persoana care e mai sus ierarhică poate nu e strict la actualitate cu cum ar trebui să fie. Până la urmă cel care muncește știe cum să își facă treaba. Și când vine cineva superior și îi zice hai mai repede că de ce nu ai terminat. Atunci intervine un deranj, explică Caesar.
Trecem la o alta categorie de români. Cei care nu muncesc, dar nici nu sunt în căutarea unui loc de muncă.
- Acești 362.000 sunt oameni care au făcut acest pas de a intra în evidențe, de a veni în agențiile județene”, spune Corina Scarlat, purtător de cuvânt ANOFM.
- Aveți vreo metodă prin care să îi numărați și pe cei care nu vin la AJOFM? Despre care știm că în acest moment nu muncesc?
- În primul rând, în baza legislației în care funcționează ANOFM-ul, noi avem statisticile calculate în funcție de numărul de șomeri, de persoane care vin și se înregistrează la noi. Sunt persoane care își caută în mod activ un loc de muncă și doresc să ocupe un loc de muncă. Astfel că facem și un apel pe această cale. Toți tinerii, toate persoanele care doresc să ocupe un loc de muncă. Pentru că locuri de muncă sunt anul acesta mai mult decât anul trecut pot să vină să se înregistreze la agenții. Să beneficieze de toate serviciile noastre indiferent că beneficiază sau nu de indemnizație de șomaj. Aceste servicii sunt de informare, consiliere, mediere, formare profesională. Pot participia la evenimentele organizate de agenții. Evenimente care sunt burse generale ale locurilor de muncă, spune Corina Scarlat.
4 milioane de români sunt apţi de muncă, dar nu muncesc. Doar 10 % dintre ei ar dori să muncească, dar nu îşi caută un loc de muncă.
„Sunt extrem de îngrijorătoare statisticile. Avem cetățeni care nu sunt dispuși să muncească. Nu sunt dispuși să muncească din varii motive. Nu cred că este normal sau util să simpatizăm. Să spunem domn'e nu vrea să muncească pentru că pur și simplu este leneș. Fie curricula nu este suficient de adaptată. Fie nivelul de sărăcie nu permite accesul la educație”, explică Mihaela Toader, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării și Fondurilor Europene.
Sunt 5,5 milioane de salariaţi în România. Aproape 90 % dintre angajaţi şi-ar schimba jobul pentru unul mai bun. Cei mai mulţi sunt nemulţumiţi de salariu. Şi-ar dori să câştige cu 40 % mai mult.
„În actualul job contează foarte mult salariul, dar la viitorul job contează mult mai mult perspectivele de dezvoltare pe care le ai. Din studiile pe care le-am făcut noi, este important salariul când nu-l ai. Dar când ți se oferă ceva mai bun, începi să ai alte criterii de alegere. Principalul criteriu de alegere aparent ar fi perspectivele de dezvoltare. Iar în top ar fi locația. Și întotdeauna, și la actualul loc de muncă, și la viitorul loc de muncă, contează foarte mult mediul de lucru și managementul”, spune Bogdan Badea, director de vânzări la eJobs.
Un sfert dintre angajați au o relație tensionată cu șeful lor. 80% dintre ei spun că relaţia cu şeful le influenţează productivitatea. 88% susţin că le este afectată inclusiv viaţa personală.
Ce faci când rămâi fără job?
Din cei peste 300 de mii de șomeri pe care statul îi are în evidență, cei mai mulți, aproape 80 la sută, sunt necalificați, nu au prea multă școală sau pur și simplu știu meserii care nu se mai caută. Poate de aceea în sediile agențiilor de ocupare a forței de muncă de multe ori bate vântul. Unii au văzut că nu reușesc să-și găsească de lucru cu lunile și au renunțat să mai încerce. Există însă și români care și-au dat seama că soluția e la ei. Că trebuie să schimbe ei ceva, dacă vor să schimbe statutul de șomer. 60.000 de femei și bărbați aflați de mult timp în căutarea unui serviciu au acceptat să meargă la cursuri de reconversie profesională.
Pentru unii, cum este si cazul domnului Gavrilă, care o viață a fost frigotehnist, cursul de instalator de care s-a apucat este de fapt o recalificare.
Alexandru Gavrilă, şomer:
- Se leagă și instalațiile. Tot cu sudură, cu lipire, cu.. Instalațiile de cupru sunt pe lipire. Și la fel... numai cupru și numai...cu aliaje de lipire”.
- Și ce intenționați să faceți după ce terminați acest curs?
- Păi dacă nu o să reușesc, să îmi continui să mă angajez undeva. Să mă reangajez. Sper să îmi deschid ceva. o mică firmuliță. Îmi trebuie mai multe calificări, că nu știi de ce te lovești. Poate omul vrea să... În afară de frigider, domn'e am și o chiuvetă care trebuie să o schimb. Și tot ești la aia. te apuci să faci și chestia aialtă. Se leagă. Nu e o chestie la care nu am habr. Eu acasă mi-am montat centrala singur. Toată instalația mi-am facut-o singur. Dar dacă faci fără să ai ceva la mână nu are nici o... de meserie. Pot să îmi fac, dar omul zice: Ce?? Ăla-i meseriaș?
Pentru alții, cum este cazul tânărului Caezar, care a terminat un liceu teoretic și a schimbat zece joburi de atunci, cursurile sunt prima lui calificare.
- Tatăl meu este instalator și el mi-a propus de mai multe ori să urmez un curs de instalații și până la urmă am decis să fac și lucrul acesta, spune Caesar. Am două variante ca instalator. Prima să lucrez într-o firmă și a doua să lucrez pe cont propriu. Și de asta zic că meseriaș fiind, e cu programul și cu locul de muncă, aș fi mai împăcat zic eu. Mi-aș face singur programul și aș ști singur ce bani câștig.
Așadar, și domnul Gavrilă, și tânărul Cesar, fac un curs de instalator în speranța că vor deveni propriii lor șefi mai degrabă decât angajați. Iar uneori chiar se întâmplă. Pe lângă cei opt mii de români care au reușit să își găsească un post într-o companie, după ce au urmat cursurile de anul acesta de recalificare, unii și-au pus pe picioare propria afacere.
„Am luat acest salon în martie. Și am zis să văd dacă merge sau nu merge...”. După ce a fost economist timp de 12 ani la o multinațională, Mariana s-a trezit, la 40 de ani și cu trei copii, fără job. Și-a căutat de lucru în domeniu, dar când a văzut că timpul trece și nu găsește nimic convenabil, a luat decizia să se reprofileze. Timp de un an, cât a fost în șomaj, a făcut toate cursurile de cosmetică posibile: manichiură-pedichiură, machiaj, frizerie, masaj, coafură - toate gratuit- și, împreună cu o prietenă, și-a deschis un salon.
„În momentul în care m-au băgat în șomaj a fost o lovitură foarte puternică. Nu am fost niciodată în șomaj până acum. Trei săptămâni de zile mi-a fost foarte greu, foarte, foarte greu. Până m-am acomodat. Pleci de la... Te duceai zi de zi la serviciu și la urmă... stai acasă. A fost ceva îngrozitor și de acolo am zis că trebuie să fac ceva. Trebuie să pornesc să fac ceva. Și am făcut”, povestește Mariana Danielescu, antreprenor.
„Nici nu am terminat șomajul și am început să caut salon, să mă interesez. Să pornesc pe latura asta. Am găsit un salon, am zis că se poate. Nu trebuie să fii...să te plafonezi. Trebuie să mergi mai departe, să-ți dorești. Asta e important. Dacă ai acea dorință de muncă, de afirmare, nimic nu mai contează. Totul e posibil”, spune, optimistă, Mariana.
Totul e posibil și-au spus alți o mie de români, care, după ce au văzut că nu-și găsesc un serviciu în localitatea lor, au început să caute și în împrejurimi. Anul acesta a început programul Prima Chirie, prin care cei care se angajează la cel puțin 50 de kilometri depărtare de casă pot primi niște bani de la stat pentru chirie și utilități, cel mult 900 de lei pe lună, timp de trei ani.
Angela a făcut o astfel de mutare, din localitatea Balc, unde stătea și unde nu era nimic de muncă, în Oradea, la 70 de kilometri distanță. „Mă ajută foarte mult acești bani cu care reușesc să îmi plătesc chiria și întreținerea care sunt destul de mari și astfel pot să îmi pun salariul deoparte. Dacă nu beneficiam de acești bani m-aş fi întors acasă”, spune Angela Szabo, beneficiară a programului „Prima chirie”.
„Mai există celelalte două prime de mobilitate. Prima de instalare, prima care se alocă persoanelor care locuiesc într-o zonă cuprinsă în planul național de mobilitate. Aceste zone sunt identificate ca fiind zone mai puțin dezvoltate. Persoanele care se încadrează la o distanță mai mare de 50 de km de domiciliu pot solicita le fel această primă de instalare în cuantum de 12 500 de lei. În cazul în care este însoțită de familie persoana respectivă beneficiază de o primă în cuantum de 15.500. Mai este și prima de încadrare. Tot pentru persoanele incluse în planul național de mobilitate. Care este de 0,5lei/ km, dar nu mai mult de 55 lei/zi”, arată Corina Scarlat, purtător de cuvânt ANOFM.
Planul național de mobilitate cuprinde aproape 800 de localități din România, unde sunt mulți asistați social. Statul încearcă să îi încurajeze să renunțe la ajutoare și să se ducă la muncă.
Dar chiar și dacă nu locuiești în aceste zone, tot primești bani dacă te angajezi în perioada somajului.
500 de lei, prima de activare, pur și simplu pentru că ți-ai găsit un job, asta dacă doar ești înregistrat la agențiile de ocupare a forței de muncă, dar nu primești și ajutor de șomaj. 30 la sută din ajutor, dacă beneficiezi deja de el și faci pasul către statutul de salariat. Si toată indemnizația, plus prima de activare, dacă ești proaspăt absolvent, de liceu sau de facultate, și ți-ai găsit o slujbă.
Practic, în România, poți se se bucuri în același timp și de salariu, și de ajutorul de șomaj. Numai să îți găsești un serviciu.
Mai puțin de 14 000 de oameni au fost recompensați, însă, de la începutul anului și până acum, cu astfel de prime.
Pentru că cei mai mulți români care își caută un loc de muncă nu sunt șomeri. Sunt oameni care au deja o îndeletnicire. Dar vor una mai bună, cu un salariu mai mare, mai aproape de casă sau cu mai multe perspective. Trăim vremuri în care angajații își schimbă jobul o dată la 2-3 ani. 90 la sută dintre ei își caută de muncă online. Și aplică nu doar direct, la o anumită companie, ci și la firmele de resurse umane sau pe platformele de recrutare, unde oferta de joburi este de ordinul zecilor de mii. Pe cea mai mare astfel de platformă, de exemplu, sunt în acest moment 3 milioane și jumătate de oameni care și-au pus ei CV-urile la dispoziția angajatorilor. Șansele de a fi ales cresc pe măsură ce CV-ul este mai mai bine scris.
Ce să treci în CV
„Cele mai frecvente greșeli ar fi să nu îți treci efectiv ceea ce știi tu să faci. Multă lume în continuare dă copy-paste unei descrieri de joburi pe care îl au ei în acest moment. Un exemplu teoretic: Întocmesc rapoarte. A întocmi rapoarte nu o să caute nimeni niciodată. Ca și pe Google la propriu. Dar dacă zici întocmesc rapoarte în softul X altfel te caută omul respectiv și poate chiar caută un om care știe să opereze în softul respectiv. Să știe să facă rapoarte în softul respectiv. Se caută skill-urile clare, skill-urile precise. Nu mai caută nimeni un om care știe să facă de toate. Caută mulți să știe să facă, să știe să fie specializați. Pe orice domeniu. Nu vorbesc doar de IT aici. Vorbim de limbi străine, vorbim de... Se caută până și pe zona de muncitori. Se caută oameni care să aibă un atestat de motostivuitorist. Dacă îți pui în CV am atestat de motostivuitorist valabil până la data de ...cineva caută, te vede că îl ai valabil, te sună și spune haide să începem de mâine. Vino la noi să muncești. Trebuie să pui acele lucruri care chiar contează. Fără lucruri generaliste. Trebuie să fii precis. Dacă poți pune cât mai multe cifre, pune cât mai multe cifre. Am adus un milion de euro cifră de afaceri. Am manageruit o echipă de 36 de oameni. Am reușit să obținem o creștere de 30% anul trecut. Lucruri care sunt concrete și pe care un viitor angajator le percepe ca pe niște atuuri ale tale. Le percepe ca pe niște lucruri pe care le poate aduce la el în companie. Vinde-i ceea ce ai făcut. Nu-i descrie ceea ce ai făcut. Da, dar cred că mai ales pentru muncitorii necalificați e tot mai greu să facă lucrul ăsta. Ei poate că nu știu să se înscrie online”, sunt câteva sfaturi de la Bogdan Badea, director de vânzări eJobs.
„Avem destul de mulți muncitori necalificați în baza de date. Fie dacă o fac ei, fie dacă îi ajută cineva să își facă CV online, aparent este cineva care îi ajută să își facă și să își updateze CV-ul. Nici nu este foarte greu. Trebuie doar să mențioenze experiența, am muncit de la data la data, poziția. Nu trebuie să ai o descriere foarte lungă a jobului pentru că acele companii care caută muncitori necalificați nu caută o experiență bogată și rezultatele excepționale pe care le-ai avut la locul de muncă. Caută un om capabil să muncească”, explică Bogdan Badea.
Până la urmă, avem și reversul medaliei. Avem 7 mil de români pe Facebook. A-ți face cont pe Facebook este 99% identic cu ați face un cont pe o platformă de recrutare. Altfel spus, dacă ai un CV făcut cum trebuie, dacă ești activ în căutarea unui loc de muncă și te duci și în online, și în offline, și la stat, și la firmele de recutare, studiile arata că în trei, maximum cinci luni îți găsești de lucru.
„Mesajul este clar. Fii flexibil, nu închide perspective și găsește întotdeauna căi alternative de a-ți diversifica cunoștințele tale, pentru că asta se caută. Cunoștințe clare, în ziua de astăzi”, conchide Bogdan Badea.
Urmăriți mai jos varianta integrală a emisiunii „Plan detaliu”, în care veți găsi și o discuție cu Gabriel Chicioreanu, consilier în carieră. Duminică, de la 20:30, puteți urmări o nouă ediție, în care problemele din piața muncii vor fi abordate din perspectiva angajatorului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
