Legea impune rampe de acces, locuri de parcare rezervate şi facilităţi de intrare în magazine şi instituţii. Dar cel mai adesea legea este ignorată, constată zi de zi Daniela Tontsch.
„Accesul cu scaunul rulant este o aventură destinată eşecului, pentru că nu de puţine ori, acolo unde sunt spaţii amenajate corespunzător se întâmplă să fie ori o maşină parcată, ori o masă aparţinând unei terase. Cel mai trist, este faptul că nu se aplică sancţiuni dacă aceste legi nu sunt aplicate. Iar cei care suferă suntem noi, persoanele cu dizabilităţi”, spune Daniela Tontsch.
O sută de oameni, în aceeaşi situaţie cu Daniela, au avut totuşi curajul să iasă în stradă pentru a-şi cere drepturile.
„De fiecare dată suntem tentați să-i marginalizăm și să-i vedem ca o paria a societății. Ei bine, astăzi vreau să fiu alături de cei care suferă”, spune un voluntar.
Oficial, România are 35.000 de persoane cu dizabilităţi motorii. Potrivit organizaţiilor neguvernamentale, numărul e de fapt mult mai mare. Iar autorităţile par indiferente la încălcarea drepturilor lor.
„Din păcate, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu dizabilităţi nu are atribuţii de control în implementarea acestor standarde şi de aici dificultateta de a trage la răspundere pentru lipsa de aceste standarde de accesibilitate”, declară Florin Georgescu, consilier Autoritatea Națională pentru Persoanele cu dizabilităţi.
Marşul din Capitală face parte din campania cu numele „Nu sunt invizibil”, din cadrul primului forum destinat persoanelor cu dizabilităţi.