Paradox de România. Criză de ingineri în ţara cu cei mai mulţi absolvenţi de politehnică

Tanczos Barna: Execuția bugetară pe primele două luni și sumele raportate arată o creștere de chiar 23% față de februarie 2024

Rafila, deranjat de întrebările Digi24 despre problemele de la „Marius Nasta”: „Aveți o aplecare personală legată de acest subiect”

Români, suspectați de fraudarea sistemului britanic de împrumuturi universitare cu sute de milioane de lire sterline

Paște în Maramureș. Cum se pregătesc proprietarii pensiunilor din Breb pentru turiștii care le vor trece pragul

Una dintre cele mai vechi clădiri din vestul țării a fost restaurată. Cum arată azi conacul familiei Mocioni

România, magnet pentru turiștii străini. Care este destinația preferată de iarnă a celor care ne vizitează țara

Spectacolul primăverii în orașul de pe malul râului Bega. A înflorit „Tunelul Iubirii” din Timișoara

Tinerii care proiectează viitorul. Cum funcționează psihologul AI sau șapca destinată nevăzătorilor

Monument unic descoperit în Constanța, inclus după 37 de ani în circuitul turistic

România este singura ţară din Uniunea Europeană în care ponderea politehniştilor sare de 21% din totalul absolvenţilor de facultate. Doar Austria, Finlanda şi Germania au mai avut procente apropiate.

Potrivit datelor Eurostat publicate astăzi, peste 153.000 de tineri şi-au luat diploma de licenţă în 2014. Dintre ei, peste 32.000 au studiat ingineria, construcţiile sau industria prelucrătoare.

Şi totuşi, un studiu Manpower arată într-un studiu din 2015, că inginerii se numără printre profesioniştii greu de găsit în România. Una dintre explicaţiile pentru acest deficit ar putea fi calitatea pregătirii tinerilor. În 2012, fostul director de la Dacia, Constantin Stroe, declara pentru Ziarul Financiar că materia predată în facultăţile tehnice nu mai ţine cont de tehnologiile folosite în industriile din România.

Prin urmare, companiile trebuie să le ofere proaspeţilor absolvenţi instruire suplimentară, iar unele dintre ele au ajus inclusiv să finanţeze programe de master.

Pe lângă calitatea materiei, depinde şi specializarea pe care o aleg studenţii. Spre nemulţumirea companiilor auto, mai puţin de 10% dintre studenţii care învăţau la facultăţi tehnice în urmă cu patru ani aleseseră ingineria mecanică. Ceea ce înseamnă că problema rămâne, deoarece studenţii de atunci sunt absolvenţii de acum. Şi nu sunt de ajuns pentru toate fabricile de maşini şi componente auto din România. Ceea ce înseamnă că, din nou, firmele trebuie să desfăşoare programe de reconversie profesională penteu tinerii care au absolvit alte domenii politehnice.

O altă problemă este dată de faptul că inginerii sunt greu de găsit în toată lumea, nu numai în România. Iar tinerii pricepuţi pot fi tentaţi să plece în străinătate. O estimare din 2013 arată că între 10 şi 15% dintre absolvenţii Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti ajungeau să muncească peste hotare.

În vreme ce salariul unui inginer constructor începător porneşte de la mai puţin de 400 de euro şi abia după mulţi ani de experienţă poate ajunge la 1000 de euro, în Franţa sau Germania poate sări de 2000 de euro. Pentru alte specializări tehnice, salariile din Occident pot fi şi mai mari de atât.