Orașul-fantomă din România: fără primar, fără viceprimar, dar cu un taxi-căruță
La 30 de kilometri de capitală, în Călărași, există un oraș fără primar, fără viceprimar și fără consilieri locali. Se numește Budești. E oraș doar cu numele. Străzile secundare sunt din pietriș, gaze nu are, spital nu are, hotel nu are, industrie nu are, iar blocurile sunt pline de coșurile sobelor pe lemn. Orașul acesta himeră are trei sate arondate, peste șapte mii de cetățeni în acte și, probabil, singurul taxi-căruță din Uniunea Europeană.
-Merge treaba, nea Tetea?
-Merge șefu, dar merge greu.
-Nu-s clienți?
-Nu-s clienți. N-are lumea... Nu e bani. N-are lumea bani.
-Am auzit că Budeștiul ăsta-i considerat oraș!
-Aoleu... Orașul dracului! Nu vezi că-i mizerie peste tot? Mizerie peste tot, șefule! Am 30 de ani de când fac taximetrist. De 30 de ani!
-Mulți înainte, să fii sănătos!
În bucata asta de Bărăgan, „taxiul” lui Tetea e unica pată de culoare. Cu 20 de lei, iapa Lili te duce-n căruța verde din centru până la gară, la primărie ori unde ai nevoie. La 40 de kilometri de capitală, așa-zisul oraș Budești e murdar, sărac și anost. Pare un loc de tranzit, neiubit, neprimenit. La periferie i se sufocă pământul sub gunoaie, iar străzile... Cu excepția celor două drumuri principale, majoritatea ulițelor sunt pavate cu pietriș.
-Eu singur a trebuit să bag piatră pe acest drum, ca să poată să fie practicabil. Este făcut drumul de mine. 17 milioane lei vechi am băgat eu piatră, pentru ca să folosesc și eu acest drum cu mașina personală.
-Dar pe buletinul dumneavoastră scrie că sunteți cetățean al orașului Budești.
-Da, dom-ne: de 30 și de ani. Mie nu-mi pare rău cine sunt, îmi pare rău unde sunt.
-Trăiți într-un oraș?
-Sincer să fiu, numai în perimetrul meu. Atât! Ăsta-i orașul nostru. Uitați-vă: șanț dalat, flori la poartă. Ăsta e, într-adevăr, orașul în care trăim noi, cu familia mea.
-Și dincolo de curte?
-Dincolo de curte, îmi pare rău! Lasă un gust amar.
Budeștiul e singura localitate din țară care nu are primar, nu are viceprimar și nici un consiliu local funcțional. Edilul suspendat, Sinel, mai veghează urbea doar din banerele electorale agățate pe stâlpi.
Mihai Costache, consilier Primăria Budeşti: Avem o suspendare judecătorească.
Reporter: Pentru primar?
Mihai Costache: Pentru primar, da!
Reporter: Și pentru vice?
Mihai Costache: Păi fiind din rândul consilierilor evident că a fost suspendat, că nu mai avem consiliu. Și dizolvându-se consiliul, a căzut și vicele. Noi suntem văduviți și nu mai suntem pe harta nici a Călărași, nici a României. Nu suntem. Suntem într-un întuneric total. Nu avem cum să ne desfășurăm activitatea.
Reporter: Arată a oraș, Budești?
Mihai Costache: Nu! Nu!
Din 18 aprilie 1989, de când Budești a fost declarat oraș al Republicii Socialiste România, localnicii așteaptă măcar minimul de confort urban: apă, canalizare și asfalt.
-Pe buletinul dumneavoastră scrie că locuiți în oraș?
-Orașul Budești, da!
-Păi și e oraș?
-Nu e oraș.
-Ce-i lipsește?
-Păi ia uitați: străzile care sunt varză... Condițiile... Nici apă curentă n-avem, măcar.
*
-Să vedem ce face cu gropile astea. Ori o pune piatră, ori ne pune și nouă asfalt, că vorba aia, avem de la Revoluție 30 de ani, dom-ne. Trebuie să fie civilizat.
Reporter: Cam asta-i situația la Budești. Apropos: dacă vă gândiţi vreodată să vizitaţi „oraşul” şi ajungeți în gară, evitați toaletele de lângă peron! Sunt mizerabile și vă riscați sănătatea!
Editor web: Monica Bonea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
