Mulţi medici români comunică greu cu pacienţii, iar acest lucru poate avea consecinţe grave, avertizează oficialii din sănătate. Personalul medical nu are nicio pregătire în acest domeniu și asta pentru că abia în urmă cu patru ani au fost introduse în universități cursuri de comunicare.
Efectele unei comunicări deficitare pot fi extrem de grave, spun specialiştii.
„Dacă medicul nu acordă suficient timp și nu utilizează un vocabular adecvat. Apare așa numita iatrogenie de comunicare, adică boală indusă prin comunicare insuficentă”, afirmă Vasile Cepoi, secretar de stat în Ministerul Sănătății .
Pacienții recunosc că s-au confruntat cu diferite cazuri în care discursul medicului nu era pe înțelesul lor:
„Eu fiind mecanic de meserie, doctorul e doctor de oameni, nu ne potrivim în ceea ce știm”.
„Când îmi explica, îi spuneam să îmi spună și mai pe înțelesul oamenilor care nu știu cuvinte pe limba lor, cum s-ar zice medicinală”.
Medicii susțin că o comunicare deficitară între medic și pacient este de fapt o consecinţă a suprasolicitării personalului medical.
„Vă dau un exemplu pe care îl cunosc personal, coleg de-al meu care este medic în Suedia a cărui normă de examinare este undeva la 4 pacienți pe zi, la noi este undeva la 28, deci cam de 7 ori mai mult”, spune Stănilă Ovidiu, medic.
O altă cauză este lipsa pregătirii în comunicare, un domeniu pe care în alte ţări se pune mai mult accent.
„Au ca parte a instruirii lor cursuri pentru dezvoltarea abilităților de comunicare”, spune Robert Linz, medic.
„Nu există medici care să fie pregătiți standardizat și structurat în comunicare medicală, promoțiile următoare urmând să aibă această pregătire de specialitate”, spune Anca Buzoianu, decan al Facultății de Medicină din cadrul UMF Cluj.
Abia acum patru ani la UMF Cluj-Napoca au fost introduse cursuri dedicate dezvoltării abilităților avansate de comunicare, primele de acest fel din România.