Angajatorii încearcă tot timpul să afle cât de eficienţi sunt angajaţii lor şi să găsească metode de a îmbunătăţi productivitatea la locul de muncă. Progresul tehnologic le dă o mână de ajutor. Au apărut diverse programe şi dispozitive care măsoară anumite aspecte ale muncii prestate şi le oferă patronilor informaţii statistice.
De exemplu, unii patroni de restaurante din SUA folosesc un soft pentru a vedea cum se descurcă chelnerii lor. Astfel au putut afla câte comenzi au preluat, care a fost valoarea lor medie sau cât de repede a fost adusă mâncarea. Asta i-a ajutat să decidă ulterior dacă angajatul îşi face treaba cum trebuie, dacă are nevoie de pregătire specială pentru anumite lucruri sau dacă merită o promovare sau o creştere de salariu.
Acest program a fost testat în 392 de restaurante şi, în medie, a crescut încasările cu aproape trei mii de dolari pe săptămână. Prima metodă de monitorizare automatizată a performanţelor unui angajat a apărut în domeniul jurnalismului online. În acest caz se poate uşor afla de câte ori a fost accesat un articol, cât a stat un cititor în medie să-l citească sau categoriile de persoane interesate, iar aceasta i-a ajutat pe patronii de grupuri media să identifice jurnaliştii populari şi să îi promoveze.
Un call-center a folosit asemenea dispozitive pentru a măsura eficienţa unor schimbări făcute la nivelul arhitecturii interioare sau a programului angajaţilor, iar astfel au descoperit că programarea unei pauze de cafea comună tuturor angajaţilor a crescut productivitatea cu 10%, deoarece aceştia puteau socializa.
Într-adevăr, aceste tehnologii şi măsurile luate în urma informaţiilor primite pot fi benefice pentru productivitatea unei firme. Mai multe ONG-uri se arată însă îngrijorate de potenţialul acestora de a încălca dreptul la intimitate al angajaţilor prin tipul şi cantitatea de informaţii culese. Asta şi pentru că, deocamdată, legislaţia care priveşte aceste activităţi este aproape inexistentă.