Peste 4000 de copii au fost daţi dispăruţi anul trecut, iar pentru 90% dintre ei a fost mai bine pe stradă decât acasă. Au fugit de bătăi, abuzuri sau lipsuri. Nici acum poliţiştii nu au reuşit să îi găsească pe toţi. Iar sociologii spun că, până când statul nu va dezvolta programe concrete de parenting, situaţia nu se va remedia. În Capitală, de exemplu, sunt atât de puţini consilieri şcolari încât ajung să stea de vorbă cu fiecare copil doar câteva minute pe an.
Din cele peste 6700 de persoane dispărute anul trecut, 4408 au fost minori. Poliţiştii nu au reuşit să identifice nici până acum 107 dintre copii dispăruţi.
Pentru tot atâtea familii, fiecare zi care a trecut de la dispariţia copilului înseamnă disperare şi speranţă. Culmea este că aproape toţi minorii daţi dispăruţi au fugit de acasă, tocmai din cauza familiei. Lipsurile, neglijenţa, bătăile şi abuzurile emoţinale îi facă să creadă că pe stradă, sau adăpostiţi pe unde pot, le este mai bine.
„Părinții nu reuşesc să satisfacă nevoile copiilor la un nivel optim, de asemenea discutăm şi de o formă de neglijare, nesupravegherea - şi nu e rea voinţă, ci mai de grabă o lipsă de disponibilitate dată de lipsa de timp”, spune Marius Rusu, consilier Salvaţii Copiii.
Sunt cazuri în care copiii fugiţi de acasă cad pe mâna reţelelor de carne vie şi nu se mai întorc niciodată.
„Din păcate este un procent important al tinerelor care pleacă de acasă fie în acest caz extrem, în care ajung să îşi câştige traiul din prostituţie, fie cele care aleg să trăiască în concubinaj în afara familiei”, spune Sorin Stănică, comisar la Poliţia Română.
Dacă în cazul unui adult dat dispărut, poliţiştii aşteaptă 24 de ore pentru începerea investigaţiilor, când e vorba de copiii, căutările încep imediat.
Uneori, căutările sunt inutile. Sunt copii dispăruţi de ani de zile în România. Este şi cazul Andreei, cunoscută ca "fetiţa cu chibrituri", pe care părinţii nu au mai văzut-o de 13 ani. A dispărut de pe stradă, iar poliţiştii bănuiesc că a fost răpită.
„Aici nu pare mult schimbată, dar acum probabil ar fi mult schimbată”, spune mama fetiței.
Sociologii cred că există soluţii pentru reducerea fenomenului dispariţiilor de acasă. Nu doar copiii ar trebui educaţi, ci şi părinţii lor.
„La noi, un părinte nu vine în contact în niciun mediu cu un specialist în sănătate mentală. Discutăm de un consilier şcolar la 800 de elevi, iar în Bucureşti avem un consilier şcolar la 1250 de copii. Reuşeşte să vorbească cu acel elev câteva minute pe an”, spune Marius Rusu, consilier Salvaţi Copiii.
Iar de la an la an, numărul copiilor dispăruţi creşte. Aproape 2000 au plecat de acasă sau din centre de îngrijire de la începutul lui 2018.