Eleonor Popescu predă istorie şi geografie în comuna vâlceană Ioneşti de cinci ani. Şi tot de atâţia ani îşi plăteşte singur drumul, dintr-un salariu puţin mai mare de o mie lei.
„E foarte greu. Eu, sincer, aş căuta o şcoală mai apropiată de domiciliu. În jur de 20 la sută din salariu îl dăm pe navetă", a spus Eleonor Popescu.
Directorul şcolii este şi consilier local, aşa că a propus o soluţie de compromis, însă birocraţia autorităţilor a fost mai puternică. „Noi am venit şi cu o propunere. Să se deconteze o parte din navetă, nu întreaga valoare”, a afirmat Daniela Cîrstina, directoarea Şcolii Generale Ioneşti.
În schimb, primarul din Ioneşti are altă problemă: de ce să vină dascăli din alte părţi, când în localitate sunt profesori şi învăţători fără posturi? „De ce nu mă întreabă? Că am cadre didactice care nu au servici. Şi nu l-au primit, nu ştiu de ce, habar nu am, inspectoratul ştie”, a spus Constantin Neagoe, primarul comunei Ioneşti.
Până când autorităţile se vor pune de acord, sindicaliştii din învăţământ au anunţat că vor da primăria în judecată, pentru recuperarea banilor pentru navetă.
Şi profesorii din Timiş care fac naveta încearcă să-şi recupereze drepturile. Au câştigat definitiv şi irevocabil decontarea navetei pe anul şcolar 2011 - 2012, dar încă n-au văzut niciun ban.
„Am să caut să decontez abonamentele profesorilor în limita posibilităţilor şi în limita financiară. Dacă eu am bani şi mi se dau, cu cea mai mare plăcere, eu sunt de acord să le dau abonamentele profesorilor”, spune Gheorghe Munteanu, primarul comunei Liebling.
Din păcate, dascălii navetişti aflaţi în această situaţie n-au altă soluţie decât să aştepte, pentru că legea lasă exclusiv în sarcina autorităţilor plata drepturilor.