Unu din patru tineri sub 21 de ani vrea să lucreze la o multinaţională şi ţine cont de sfaturile mamei în privinţa carierei. Cu toţii sunt însă interesaţi de stabilitate plus şanse de avansare. De cealaltă parte a biroului de interviu, aflăm că angajatorii au ceva de lucru la capitolul încredere: suntem la jumătatea mediei europene, arată studiul recent al unei companii de consultanţă şi audit.
Stabilitatea este cel mai important factor în alegerea primului loc de muncă pentru tinerii numiţi generaţia Z, adică cei născuţi între anii 1995 și 2012.
„Eu m-aş reorienta către Bancă. Adică un job în Bancă mi se pare în primul rând foarte avantajos, bine nu neapărat din punct de vedere financiar. Cel mai mult contează stabilitatea şi să-ţi placă ceea ce fac”, afirmă o tânără.
Datele unui studiu arată că 63% dintre ei preferă să muncească pentru un angajator privat. Numai 12% acceptă statutul de bugetar. Iar unul din cinci ar vrea să înceapă propria afacere.
Atunci când aleg primul loc de muncă, tinerii au mare încredere în recomandările celor care sunt angajaţi deja. Aproape la fel de mult contează şi sfatul părinţilor. În schimb, profesorii sunt doar pe locul al 7 lea în preferinţele tinerilor cu vârste de până în 21 de ani.
Sociologii spun că opţiunile tinerilor sunt deformate chiar de sistemul de învătământ.
„Nu este cultivată de către şcoală, o cultură a muncii, adică ideea că munca ar trebui să producă plus valoare. Am văzut tineri care preferau să fie secretari într-o corporaţie, adică să facă cafele în mare măsură, decât să lucreze la o firmă mică românească ca cercetători. De ce? Că era la corporaţie, adică era mai frumos”, afirmă Alfred Bulai, sociolog.
Aproape două treimi dintre tineri cred că nu sunt recompensaţi cum ar merita pentru contribuția pe care și-o aduc la succesul companiei unde lucrează. Doar 14% dintre angajaţi cred că sunt plătiţi corect în raport cu ceilalţi colegi şi cu angajaţii altor firme de profil, iar 40% se consideră dezavantajaţi.