Limbajul semnelor ar putea deveni limbă oficială în România

Limbajul semnelor ar putea deveni limbă oficială în România. În acest caz, fiecare instituţie publică va fi obligată să angajeze un interpret autorizat care să le ofere asistenţă persoanelor cu deficienţe de auz. Proiectul de lege care prevede acest lucru este iniţiat de un deputat PNL.

Ilie Bolojan i-a sunat pe Elena Lasconi și Mircea Geoană

Ciucă, despre retragerea lui Orban din cursa pentru Cotroceni: Mie îmi pare foarte rău

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Acest bărbat cu deficienţe de auz s-a lovit de zidul nepăsării autorităţilor. În absenţa unui ajutor, astfel de persoane ajung să renunţe la rezolvarea problemelor. Iniţiatorul proiectului de lege spune că introducerea unei secţii de limbaj al semnelor la Facultatea de Litere ar putea fi o soluţie pentru ca tot mai multă lume să se specializeze în limbajul mimico-gestual.

„În momentul în care noi, ca stat, vom recunoaşte limbajul mimico-gestual ca limba oficială, în acel moment instituţiile statului vor trebui să-i ajute pe aceşti oameni punându-le la dispoziţie interpreţi”, afirmă Adriana Săftoiu, deputat PNL.

„În România, peste 24.700 de persoane sunt încadrate în grad accentuat de handicap şi folosesc limbajul mimico-gestual. Dintre acestea, 21.100 sunt adulţi, iar peste 1.600 sunt copii”, relatează Ana-Maria Tuică, jurnalistă Digi24.

„În comunicarea publică cu siguranţă este o obligaţie foarte clară pentru că vizează dreptul la acces la informaţii de interes public”, spune Csaba Asztalos, preşedintele CNCD.

„Persoanele surde nu ştiu cu cine să voteze, la fel la spital, sunt probleme de comunicare între pacient şi doctor”, afirmă Mihail Grecu, preşedintele Asociaţiei Surzilor din România.

La noi, doar 136 de persoane din cele peste 500 care au învăţat limbajul mimico-gestual sunt autorizate să lucreze într-o instituţie publică. Ministerul Muncii şi cel al Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Asociaţia Surzilor sunt cele care autorizează certificatele de interpret. Acest pas este esenţial. Legea prevede că numai interpreţii autorizaţi pot lucra în instituţiile statului.