Liber la construcțiile pe spațiul verde

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Singura variantă de salvare a acestora, spun oficialii, ar fi răscumpărarea terenurilor retrocedate. Autorităţile, însă, nu au bani pentru asta.

„Până acum legea spunea că este spaţiu verde şi nu poţi construi. Acum printr-o simplă formalitate proprietarul întreabă autoritatea locală dacă îl expropriază, iar, dacă nu, trebuie să i se dea autorizare de construire”, a spus Dan Trifu preşedinte asociaţie.

Spațiile verzi dintre blocurile din Cartierul Titan sunt doar un exemplu că legea votată de parlamentari poate transforma zonele verzi în betoane.

Modificările aduse legii permit proprietarilor să construiască pe orice teren care nu figurează în cartea funciară ca spaţiu verde. Schimbările legislative nu-i deranjează doar pe activiştii de mediu, ci şi pe bucureşteni. „Nu este normal. Cum să ridici în fața blocurilor? Sunt spații libere în altă parte unde se poate construi nu în fața blocului”.

Arhitecţii declară că în foarte multe cazuri, înscrisurile din cartea funciară nu mai corespund cu realitatea. „Actele pe care se bazează acum retrocedările pornesc de la situaţii care nu mai există”, a Şerban Ţigănaş, preşedintele OAR.

„Din păcate este o lege care încearcă să repare nişte nedreptăţi şi face alte probleme”, a spus Gheorghe Pătraşcu arhitect şef PMB. În Capitală aproape 100 de hectare de verdeaţă ar fi în pericol, spun activiştii de mediu. Oficialii susţin că singura soluţie ar fi răscumpărarea terenurilor de la noii proprietari, dar bugetul lipseşte.