Legea pensiilor este în dezbatere publică de o lună, dar subiectul este absent de pe agenda publică
A trecut o lună de când legea pensiilor este în dezbatere publică iar subiectul este totuşi absent de pe agenda publică. Nici din partea Guvernului, nici din partea Opoziţiei nu am auzit nimic despre cât de bună sau, dimpotrivă, despre cât de nepotrivită este reformarea sistemului de pensii. Ce a fost însă transmis foarte clar de către ministrul muncii este că pensiile vor creşte substanţial. Doar că, odată cu pensiile, va creşte şi impactul acestora în buget, pentru că de acolo vor fi plătite. Prima întrebare este dacă sistemul poate suporta toate aceste creşteri. Şi nu vorbim de un impact doar pentru zilele următoare, sau cât ţine guvernarea PSD. Vorbim pe termen lung, lucru la care se uită şi cei care contribuie acum pentru pensia pe care o vor primi peste 30 - 35 de ani.
Principalul argument pentru noua lege a pensiilor a fost rezolvarea tuturor inechităţilor din sistem. Din 2021 vom avea o nouă formulă după care se vor calcula pensiile şi, dacă ar fi să ne luăm după declaraţiile liderilor coaliţiei şi ai guvernului, nicio pensie nu va scădea.
Potrivit ministerului muncii, când vor fi recalculate pensiile, se va ţine cont de toate drepturile salariale pentru care au fost plătite contribuţii. Este vorba despre sporuri, ore suplimentare, al 13 lea salariu, prime ori alte bonusuri. Peste acestea se adaugă şi un bonus mediu de zece la sută pentru cei care au lucrat în perioada februarie 1975 şi aprilie 2001.
Olguta Vasilescu, ministrul Muncii: „Dacă ei pot să dovedească cu adeverinţe că acest procent poate să fie mai mare, li se dă acel procent care reiese din calcul. Dar, majoritatea ne spun "au ars arhivele, s-au pierdut, nu mai avem angajator." Ca să ia totuşi ceva, le dăm acest drept.
De ce aceasta perioadă? După 2001 există în baza de date informatizată toate drepturile salariale pentru care s-au plătit contribuţii, iar 1 februarie1975 pentru că atunci a apărut prima lege a salarizării.”
Simulările făcute de minister nu par să îi mulţumească şi pe sindicalişti. Potrivit acestora, în lege ar trebui reintroduse grupele de muncă, cele de dinainte de 2001, în cazul pensionării anticipate.
Mircea Ciocan, vicepreşedinte SANITAS: „Am în vedere aici locurile extrem de grele din Sănătate cum ar fi UPU, SMURD, psihiatrie şamd, în care un asistent medical sau ambulanţier la vârsta de 65 de ani cu mare dificultate poate să transporte un bolnav aflat în stare gravă pe targă de la etajul 5 sau 6 al unui bloc până la ambulanţă”.
În 2021, punctul de pensie ar urma să ajungă la 1875 de lei, faţă de 1100 de lei cât e în prezent.
Alexandra Smedoiu, consultant fiscal: „ Ne punem problema sustenabilităţii şi a surselor care vor finanţa aceste creşteri.
Până în 2050, populaţia României va scădea de la 19 milioane, cât este acum, până la aproape 14 milioane. Nu o spun eu, o spun datele statistice. Populaţia peste 65 de ani, tot în 2050, va fi peste 4 milioane. Fără să vorbim despre cei care se pensionează anticipat.
În aceste condiţii, pentru o persoană care contribuie astăzi, întregul sistem începe să pară nesustenabil”.
În momentul de faţă, în România sunt puţin peste cinci milioane de pensionari. Numai în luna iulie, pensiile acestora au însemnat aproape 5,4 miliarde de lei. Bugetul anual ajunge însă la 62,9 miliarde de lei.
Pentru 2021, aşa cum arată proiectul de lege, cheltuielile cu pensiile vor însemna mai bine de 115 miliarde de lei.
FOTO: shutterstock
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
