Legea dării în plată a fost adoptată

Legea a fost adoptată cu 207 voturi "pentru" şi un vot "împotrivă".

Legea a ajuns în Parlament la votul final, azi, după ce săptămâna trecută Comisia Juridică a făcut două mari modificări: a exclus programul Prima Casă din Legea privind darea în plată. În plus, plafonul a fost mărit: dacă se știa că a fost acceptat o limită de 150.000 de euro, acum plafonul a fost stabilit la 250.000 de euro.

Legea dării în plată prevede ca persoanele care au credite pentru locuințe să cedeze bunurile ipotecate către bănci, dacă nu mai au cu ce plăti împrumuturile. 

Unele dintre cele mai importante modificări au legătură cu stabilirea clară a beneficiarilor acestei legi. Vor beneficia de prevederile proiectului și persoanele care au fost executate silit. Dacă acestea depun o solicitare, în cazul lor se vor sista popririle dacă ele există.

În privința plafonului, el a fost mărit la 250.000 de euro însă această sumă să reprezinte valoarea creditului, nu valoarea întregului credit cu dobânzi și comisioane ale băncii.

Într-o discuție la emisiunea 24 de minute, înainte de decizia Comisiei juridice, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că afirmația că ar fi 900.000 de români în pericol să își piardă casa din cauza datoriilor către bancă este falsă și a fost folosită pentru a impresiona opinia publică. 

„7,4 milioane de români au luat credite pentru televizor, telefon, credite de consum. Creditele care au în componența lor o casă sunt 470.000 de persoane, dar asta nu înseamnă că toți și-au cumpărat case pe credite. Cum puteau să fie 900.000 de familii în situația de a-și pierde casa? Aici a fost vorba despre o comunicare care mergea spre impresionarea opiniei publice ca să justifice plecarea la drum a legii. Creditele ipotecare sunt 175.000, dintre care 160.000 sunt la Prima Casă. Acest program merge bine pentru că apare garanția statului și angajamentul băncii de a nu ridica avansul peste 5% din valoarea casei. Din 400.000, 170.000 sunt persoane care au garantat cu propria casă un credit de consum. Foarte mulți pentru a-și cumpăra lucrurile anumite lucruri, iar banca nu le dădea fără o garanției serioasă. Unii oameni au mai luat pentru că aveau probleme serioase de sănătate și au plecat să se opereze în străinătate și alții pentru studii. Mai sunt 150.000 care au luat credite de investiții financiare, ca să își repare casa”, a spus Adrian Vasilescu. 

Aceste cifre exprimă puterea mică de cumpărare a populaţiei din România, a atras atenția Adrian Vasilescu. 

„Dezbaterea publică legată de darea în plată n-a cuprins această chestiune. Asta exprimă foarte limpede pragul de foarte mică putere de cumpărare a populației din România. Dacă mai puțin de 300.000 de familii și-au făcut o casă sau și-au cumpărat o casă din 2003 până în prezent. Vorbim de un deficit de peste un milion de case, în acest moment în România. Foarte mulți nu au putut să plece din casa părintească. Ceea ce trebuie să apărăm este creditul. Nu e nimic mai important decât creditul pentru că aici sunt în joc sute de mii de familii. Dincoace ar putea să îi ajute statul, prin programe de protecție socială”, a spus Adrian Vasilescu.

Uniunea Europeană a dat o directivă în care i se cere statului să intervină pentru îmblânzirea pieței financiare.

„De fapt ce spune această lege? Ieși din casă, du-te la bancă, dă-i băncii casa și pe urmă ai scăpat de datorii, dar ai rămas și în stradă. Directiva UE cere statului să intervină să îl ajute pe cetățean să își acopere datoriile sau să ajute familia să se mute într-o casă socială. Statul român a stat stană de piatră în fața acestei cerințe”, a declarat Vasilescu.