„Sunt aici aceiaşi oameni de-acum cinci ani. Cu costume diferite. Cu pantofi diferiţi. Avem birouri frumoase din fonduri europene, avem maşini. Dar ţiganul de la firul ierbii încă nu are ce mânca”.
Aceste cuvinte dezarmante vin chiar de la Damian Drăghici, cel pus de guvern să vegheze la interesele celor două milioane de romi din ţara noastră. După doi ani de la semnarea unui plan european de integrare a acestei etnii, bilanţul dă puţine motive de speranţă.
„O să ne vedem la anul sau peste doi ani ca să vedeţi că nu s-a făcut nimic”, recunoaşte Drăghici.
O poate confirma Florin, un tînăr de etnie romă. Peisajul în care-şi duce viaţa cu greu ar putea semăna cu o capitală din Uniunea Europeană. I-a fost greu să înveţe meseria de tâmplar, însă şi mai greu i-a fost să se angajeze. Aşa că trăieşte de pe o zi pe alta.
În cancelariile europene, statisticile arată un tablou la fel de sumbru.
„Cel mai recent raport făcut de organizaţiile care apără drepturile omului ilustrează o imagine proastă. Un rom din trei e şomer, unul din cinci are o asigurare şi nouă din zece trăiesc la limita sărăciei. Aproape jumătate dintre romi trăiesc în case supraaglomerate, fără acces la condiţii minime de viaţă şi fără electricitate”, declară Andor Laszlo, comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune.
În lumea reală, cifrele din statistici capătă alte proporţii. Mulţi romi nu au nici măcar acte de identitate, iar de la părinţi au moştenit doar sărăcia cruntă şi un epitet sinonim cu excluderea socială.
Uniunea Europeană a invesit 260 de milioane de euro în ultimii cinci ani, ca să integreze romii. Banii le-au fost încredinţaţi unor asociaţii non-guvernamentale, şase la număr. În afară de conferinţe şi de pliante, puţine au fost rezultatele concrete.
Strategie făcută la mişto
„Am făcut în 2011 o Strategie Naţională pentru Romi. Făcută la mişto. Doar ca s-o avem semnată. Fără buget, fără indicatori, fără nimic. Nu se face nimic. Asta este realitatea. Romii n-au ce mânca. Romii nu sunt educaţi. Ai nevoie de oameni care să te susţină ca să poţi să faci ceva”, spune Damian Drăghici, consilier al premierului pe problemele romilor.
Oficialii guvernamentali cred totuşi că singura soluţie o reprezintă continuarea acestei strategii.
„Ştiu şi am spus că am pierdut 20 de ani şi că trebuie să facem mai mult. Vrem să facem două proiecte pilot, de angajare a tinerilor, inclusiv a celor proveniţi din populaţia romă”, declară ministrul Muncii. Mariana Câmpeanu.
În ciuda campaniilor de imagine în favoarea romilor, făcute pe bani europeni, peste 60% dintre români consideră în continuare că etnicii romi sunt hoţi, leneşi şi agresivi.