Astfel, datele INS arată că, la finalul anului trecut, 47,7% din populaţie avea acces la reţele de canalizare şi 45,7% la reţele de epurare a apelor uzate.
Statisticile oficiale arată diferenţe mari între regiunile ţării în privinţa infrastructurii de canalizare. Cel mai mic procent - 33% - al populaţiei care are acces la servicii de canalizare este în regiunea Sud-Muntenia.
De asemenea, în regiunea Nord-Est (care cuprinde şase judeţe din Moldova), 33,6% dintre locuitori trăiesc în locuinţe cu canalizare, iar în Oltenia (regiunea Sud-Vest), procentul este de 35,2%.
La polul opus, în regiunea Bucureşti-Ilfov, 81,3% din populaţie are acces la canalizare, în regiunea Centru (şase judeţe din sudul şi estul Transilvaniei) 57,2% dintre locuitori trăiesc în locuinţe cu canalizare, în timp ce în regiunea Vest (patru judeţe din vestul ţării), procentul este de 54%.
În acelaşi timp, 9,09 milioane de români aveau, la finalul anului trecut, acces la sisteme de epurare a apelor uzate, cu 92.000 mai mulţi comparativ cu finalul anului precedent.
Potrivit ultimelor statistici ale Eurostat, în 2014, 33,3% dintre români trăiau în locuinţe fără toalete în interior, de departe cel mai mare procent din Uniunea Europeană, în condiţiile în care media la nivelul celor 28 de state membre era de 2,6%.