Cuplurile acționează de cele mai multe ori într-un mod care nu rezolvă problema, ci care devine o nouă problemă. În loc să vorbească despre suferinţa fiecăruia, care nu are neapărat de-a face cu cuplul, ci e veche şi ar fi apărut în orice situație, ei încep un conflict personal şi modul în care încearcă să rezolve problema devine o problemă în sine.
În plus, ritmul de viaţă din ce în ce mai haotic îi face pe soţi să petreacă puţin timp împreună, spun psihologii. Iar aceasta este una dintre principalele cauze care duc într-un final, la înstrăinare.
Acele câteva ore petrecute dimineața sau seara nu înseamnă neapărat că sunt petrecute împreună, pentru că ideea de împreună şi senzaţia de împreună sunt date de discuţii de la suflet la suflet, apreciere, tandreţe, timp petrecut frmos împreună şi nu doar unul pe lângă celălalt, unul uitându-se la televizor sau stând la calculator şi celălalt în bucătărie făcând altceva.
Monica Burcea, psiholog, spune că „în general se practică foarte mult plasarea vinovăţiei în grădina celuilalt: tu nu ai făcut, tu nu ai înțeles, tu nu ai fost atent, tu nu ai fost în stare să, eu mi-aş fi dorit, eu am încercat, şi așa mai departe. Aruncarea vinovăţiei poate să te scape de o vinovăţie proprie, dar nu aceasta este soluţia.”
Iar de multe ori, cei doi nici măcar nu mai încearcă să îşi rezolve problemele.
„Fiecare pe canapeaua lui cu televizorul lui, cu cartea lui, cu prietenii lui şi atunci practic ne protejăm suferinţa în felul ăsta închizându-ne, dar asta devine o problemă. Pentru că pe termen scurt da, e linişte. Dar în realitate, pe termen lung devenim foarte distanţi şi o să ne întrebăm ce mai căutăm împreună”, mai spune Bogdana Bursuc.
Toate aceste situaţii duc la separare. Potrivit oamenilor de ştiinţă, divorţul este al treilea motiv major de stres din viaţa unei persoane. Pe primele locuri sunt moartea unui membru al familiei şi pierderea locului de muncă.
„Refacerea vieţii ţine de fiecare. E adevărat că nu e plăcut, nu e deloc confortabil, mai ales când e vorba şi de copii la mijloc, dar cum s-ar spune, viaţa merge mai departe”, este de părere psihologul Bogdana Bursuc.
Anul trecut au fost înregistrate aproape 28.000 de divorțuri în România, mai puține cu 5.000 decât în 1990, arată datele oficiale ale Institutului Național de Statistică. Dar românii nu se mai înghesuie să-și unească destinele. În 2014 au spus „Da” în fața ofițerului de la starea civilă cu aproape 40% mai puține cupluri decât în 1990.
Studiile arată că divorțurile sunt mai întâlnite în cazul persoanelor fără studii superioare, pentru că de obicei acestea se căsătoresc mai devreme. Riscul de divorț este de asemenea crescut în primii zece ani de căsnicie și scade constant după aceea. Pe de altă parte, cu cât o persoană se căsătorește de mai multe ori, cu atât crește posibilitatea unei alte separări.