Hărțuirea în rândul copiilor la școală, tot mai accentuată. Doar 50% dintre ei spun prin ce trec
Unul din trei copii e victima bullying-ului la şcoală, arată cele mai recente date. Frecvent, agresorii se leagă de aspectul fizic, de statutul social, dar sunt şi situaţii când copiii sunt hărţuiţi pentru că învaţă bine la şcoală şi au note bune. Specialiştii spun că, de cele mai multe ori, copiii-victime tac, pentru a se integra în grup. Anul acesta s-a alăturat campaniei anti-bullying şi Cristina Neagu, cea mai bună handbalistă a lumii.
În ultimii trei ani, 4.300 de copii au cerut ajutor, după ce au fost hărţuiţi verbal sau fizic de colegi. (SUPER 2) Peste o treime dintre ei au fost batjocoriţi din cauza modului în care arată.
Cătălina Surcel, director executiv Asociaţia „Telefonul Copilului”: De la un an la altul, cel puţin în ultimii trei ani, numărul cazurilor de abuz de tip bullying este în creştere. Vorbim despre statutul social, aspectul fizic, chiar despre o situaţie şcolară foarte bună, dar şi una mediocră.
Statistica arată că doar jumătate dintre copiii hărţuiţi spun prin ce trec.
Printre cei care îi încurajează pe copii să vorbească este şi cea mai bună handbalistă din lume: Cristina Neagu, care anul acestua a devenit ambasadorul campaniei anti-bullying desfăşurată de Asociaţia „Telefonul Copilului”.
Cristina Neagu, handbalistă CSM Bucureşti: M-am gândit că am o voce puternică şi că pot să transmit un mesaj foarte important copiilor. Şi anume că nu sunt singuri, că este OK să fii diferit, să nu fii ca toţi şi că nu trebuie să accepţi să fii bullied pentru a te integra într-un grup. Trebuie doar să ceară ajutorul.
Acest ajutor constă în consiliere care poate fi oferită de psihologii din unităţile de învăţământ.
Liliana Preoteasa, consilier Ministerul Educaţiei Naţionale: În situaţii de violenţă, în particular de bullying, ceea ce putem noi oferi sunt măsuri de sprijin pentru ambii copii şi pentru cel care agresează şi pentru cel care este agresat şi discuţii cu părinţii, inclusiv posibilitatea de consiliere pentru părinţi.
Sunt şi părinţi care depun plângere la poliţie.
Ramona Dabija, director IPCC: Numărul infracţiunilor sesizate, într-adevăr, este pe un uşor trend ascendent. De ameninţări, de hărţuire, de şantaj şi poate chiar şi de vătămare corporală.
Cele mai multe cazuri de hărţuire verbală, fizică, relaţională sau în mediul online au fost înregistrate în rândul fetelor: peste 50%.
Termenul de „bullying” vine de la englezescul „bully”, care înseamnă bătăuș, huligan.
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă. Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media, chiar între țări etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului, conform Wikipedia.
Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune emoționale. Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunele sau excluderea socială. Fenomenul de bullying poate fi inițiat de o persoană sau de un grup de persoane (mobbing), implicând un raport de putere inegal, deoarece victima, în cazul acestui fenomen nu dispune de resurse (fizice, psihologice, sociale) pentru a se apăra. Victima pozează într-o ipostază de regulă vulnerabilă, care prezintă anumite slăbiciuni pe care bully-ul le poate exploata. Victima manifestă imposibilitate de apărare și sentimente de neputință. Spectatorii (bystanders) sunt și ei persoane implicate în fenomenul de bullying, chiar dacă nu în mod direct, însă asistă la acțiune. Bullying-ul este considerat o formă de violență fizică și psihologică, o conduită intenționată care vizează producerea unor prejudicii (rănire, distrugere, daune) unor persoane (inclusiv propriei persoane), cu diferite cauze care determină noi forme de violență.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
