Legea dării în plată ar trebui să-i ajute doar pe cei care nu îşi mai pot permite să-şi achite ratele, spun bancherii.
„Dacă vorbim despre plafonul de 150.000, el funcţionează împreună cu celelalte criterii - venituri, casă, dacă e singura locuinţă sau nu, dacă locuieşte în acea casă sau nu”, spune Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Băncilor.
„Arată-mi că nu ai de unde să plăteşti, nu că nu vrei să plăteşti şi că locuieşti tu sau rudele tale în casa asta, nu că e o casă pe care o dai în chirie”, spune și Emilian Bituleanu, directorul unei bănci.
Şi Executivul vine cu recomandări. Într-un punct de vedere transmis Parlamentului, Executivul cere ca programul guvernamental Prima Casă să nu fie inclus în această lege.
„Extinderea programului şi la creditele Prima Casă nu ar fi benefică din perspectiva socială. Rata de neperformanţă a acestui program este extrem, extrem de mică, undeva la 0,04% din totalul programului, asta înseamnă că nu întrevedem cazuri sociale acolo”, spune Dan Suciu, purtător de cuvânt al Guvernului.
Iniţiatorul legii vrea, dimpotrivă, ca textul să nu prevadă niciun fel de plafon pentru creditele care ar putea fi stinse prin cedarea dreptului de proprietate. Altfel, ar fi discriminare, spune parlamentarul.
„Nu este o lege socială, este o lege de protecţie a consumatorului, ca atare avem obligaţia să-i protejăm împotriva abuzurilor băncilor pe toţi cetăţenii României, indiferent de venituri”, spune Daniel Zamfir, iniţiatorul legii.
Textul legii dării în plată mai poate fi modificat în cursul dezbaterilor din Camera Deputaţilor, care e în acest caz, cameră decizională.