România este o zonă cu risc crescut în expunerea la radon, gaz care provoacă, de multe ori, cancer la plămâni sau leucemie. O primă hartă, făcută de cercetătorii din Cluj, arată că media concentraţiei acestui gaz radioactiv în locuinţe este de două ori mai mare decât cea europeană. În plus, s-au descoperit concentraţii ale acestui gaz în 180 de şcoli, grădiniţe şi primării, dar şi în peşterile cele mai vizitate.
Cercetătorii clujeni au analizat locuinţele şi instituţiile publice din 20 de judeţe. Cele mai mari concentraţii de radon gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului, se găsesc în Bihor, Mureş şi Timiş, aşa că vor să distribuie populaţiei detectoare de dimensiuni mici.
Oamenii nu trebuie să facă altceva decât să ţină detectorul pe mobilă într-una dintre încăperile în care îşi petrec cel mai mult timp. După şase luni, trebuie să îl returneze cercetătorilor care le vor spune oamenilor la ce risc se expun zilnic şi ce soluţii pot aplica.
Oamenii sunt însă reticenţi, mai ales că mulţi nu au auzit până acum de radon.
Radonul este responsabil de declanşarea cancerului la plămâni şi nu numai.
„Dezvoltă boli hematologice, leucemiile, boli de piele, boli ale măduvei,” spune Doina Todea, medic specialist pneumolog.
Acumularea de radon se produce şi din cauza modului în care sunt izolate clădirile. Materialele folosite nu permit ventilaţia constantă a interiorului. Pentru a remedia situaţia, cercetătorii lucrează la dezvoltarea unor soluţii pentru remedierea expunerii la radon în locuinţe. Ar fi primele de acest gen în România.
„Costurile variază. În Europa sunt undeva între 5.000-6.000 de euro. Ce am făcut noi prin proiectul IRAD vorbim de aproximativ 2.000 de euro. Însă ce vrem să facem acum, prin noul proiect SMART-RAD-EN, costul va ajunge la 1.000 de euro,” explică Alexandra Cucoş, manager proiect UBB.
România trebuie să implementeze pâna anul viitor legislaţia europeană de radon ce prevede limitarea concentraţiei de radon în locuinţe.