Frigul vine de la Răsărit. Micul comerciant român față cu economia la curent. „Dacă renunț la o oră din program, nu cred că se simte”

„Vrei sucul la plastic sau la ciob?”, întreabă vânzătoarea. Iată o întrebare imposibil de replicat în supermarketul oricărui lanț modern de retail. În schimb, mersul la „non-stop”-ul de la colțul blocului - o veritabilă capsulă în timp aflată acum în prag de extincție - este plin de astfel de surprize: aici încă mai predomină aerul neobișnuit de familiar cu care vânzătorul își tratează clienții și senzația acută de depozit al unui hoarder al comerțului care îngrămădește, după rețete numai de el știute, biscuiții, pufuleții, berea și săpunul în mod democratic pe același raft, fără ca nimeni să protesteze. Iarna însă e la doar o lună distanță, iar fanii și minionii lui Putin ne promit o Împărăție a Frigului care să ne ducă pe toți direct în regatul din Frozen. Marile lanțuri de magazine din Europa sting lumina și reduc programul pentru a face economie la energie. Digi24.ro a discutat cu câțiva mici comercianți români și vânzători de la așa-numitele magazine „tradiționale”, pentru a afla cum vor încerca să se descurce în această iarnă. Sau ce planuri de „reziliență” energetică au, ca să împrumutăm puțin din limbajul prețios al guvernanților care ne anunță că lucrează deja la plafoane și regularizări.

Buticul doamnei Mioara, strategic amplasat pe strada Principală, aproape de drumul care urcă spre cimitir, este învăluit, la orele prânzului, într-o simfonie de scrâșnete, fâsâieli și uruieli metalice. Zgomotele, produse de o mașinărie de umplut sifoanele asemănătoare mai degrabă cu o navă spațială antică, sunt extrem de familiare locuitorilor comunei Radovanu, pentru care micul magazin se transformă, la anumite ore, în loc de popas unde localnicii se angajează în diverse discuții la o bere sau un șpriț. La țară, se știe: șprițul se bea cu vin făcut în propria vie, răcorit cu sifon tras dintr-un PET de fostă Cola.

„Magazinul se închide devreme, la ora 8. Dimineața, deschidem la 7”, spune Mioara. „Mai târziu, nu putem deschide: la 7 pleacă omul la serviciu și la ora aia trebuie deja să fim aici, la magazin, să-și poată cumpăra ceva. Dacă deschid la 9, se duce la Profi și nu merge treaba”, explică vânzătoarea.

Rămâne doar varianta ca magazinul să fie închis mai devreme, la ora 7 seara, în loc de 8, dacă e vorba „să se facă economie”.

„Curentul, aici la magazin, ne costă maximum 500 de lei pe lună. Dacă aș economi o oră, nu cred că se simte”, explică Mioara.

Cu toate acestea, la respectivul magazin se făcea deja „economie la curent” încă dinainte ca marile lanțuri de retail din România să anunțe reducerea programului pentru scăderea costurilor la energie:

„În timpul zilei, noi avem închis de la ora 1. Deschidem la 4. În pauza aia oricum nu vine nimeni”

O astfel de soluție este însă mai greu de aplicat la magazinele „non-stop” din București: aici, comercianții spun că nu-și permit riscul de a pierde clienți, deși și-ar dori cumva ca programul lor să fie mai bine reglementat.

„Pe noi, mai degrabă ne interesează să ne plătească patronul orele de noapte și orele suplimentare, din weekend”, a declarat, sub anonimat, o vânzătoare de la un astfel de „non-stop” din Capitală.

„E obositor să stai de dimineața până seara în fiecare zi”, spune Loredana, proprietara unui „minimarket” din București. „În alte țări, ca Spania sau Italia, ăștia au pauza de la prânz”.

Noi avem clienți la 6 dimineața, când pleacă lumea la muncă și seara, de la 6, când se întoarce lumea de la muncă. Sunt câteva ore. În rest, e timp mort.

„Noi am trecut și prin pandemie și facem economie la energie, în general”, declară Alina, patroana unui magazin „tradițional”, cu program 08:00 - 22:00 din cartierul Sălăjan al Bucureștiului. „Muncesc foarte mult, 12 ore pe zi, de luni până duminică. Mi-ar conveni să fie programul mai scurt, dacă cere guvernul, dar nu am cum acum”.

Farmecul etern al discuțiilor de la non-stop: „Nu beau minerală, că mă balonez”

În prezent, în România mai există în jur de 40.000 de magazine „tradiționale”, din care mai mult de jumătate (55%) sunt situate în mediul rural.

Marile lanțuri comerciale din Europa au început deja să testeze diverse soluţii în încercarea de a reduce factura la curent (mult mai mare, ce-i drept, comparativ cu un magazin de la țară). Acestea includ reducerea programului, folosirea de becuri economice. 

În România, Lidl, a anunţat deja că va închide toate magazinele din ţară mai devreme. Astfel, dacă până acum retailerul funcţiona inclusiv sâmbăta până la ora 22.00, noul program a fost redus cu o oră: magazinele închid la 21:00. Duminică, magazinele se închid în loc de ora 21.00, la ora 19.00.

Profi a anunțat, de asemenea, reducerea temperaturii în magazine, pentru a economisi energie.

Până și guvernul României s-a lăudat, la începutul lunii noiembrie, cu economiile la curent. Astfel, Executivul a economisit, în primele opt luni ale anului 2022, la nivelul clădirii Palatului Victoria, aproximativ 200.000 kwh energie electrică, în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, conform purtătorului de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.

În schimb, pentru „domnul Ștefan”, patronul unui butic din apropiere, totul se reduce la o uriașă conspirație mondială al cărei scop îl reprezintă, printre altele, distrugerea propriei afaceri. Întrebat dacă va încerca să facă economie de curent sau energie la iarnă, patronul răbufnește și se avântă într-o lungă prelegere care începe cu „Ăștia de la Mega fură curent” și se termină după câteva minute lungi cu „Dacă aș putea, i-aș omorî pe toți din Parlament”.

La câteva sute de metri distanță, dintr-un alt magazin „de cartier” singurele zgomote care răzbat sunt cele ale dialogurilor neîncetate dintre vânzătoare și clienți. Subiectele de conversație se schimbă de la o secundă la alta, iar cineva care ar încerca să asculte dialogurile suprapuse, ar auzi ceva de genul următor:

„Ce vreți, alea, sau alealalte?”

„Imediat vă spun. Cât costă aia?”

„3 lei. Poftiți!”

„Era 18 milioane cincisute! Îți dai seama? Nu am dat. A, da, vă rog, dați-mi aia din raftul doi. Raftul doi, nu primul. Cât costă? Aha, Mai trec să vă dau restul”

„Nu din aia, că e minerală. Nu beau minerală, că mă balonez”

„Ooo, ce bună e cafeaua asta! Cafea d-asta beau și eu, la Nuțica. Un aparat d-ăsta costă vreo 30 de milioane”

„Mie nu-mi place cafeaua!”

„Nici mie, dar o beau la nervi!”

Între timp, premierul Nicolae Ciucă a anunțat noua grilă de prețuri la curent electric pentru populație și firme. Astfel, s-a convenit asupra preţului la energia electrică pentru consumatorii casnici, respectiv 0,68 lei/kWh pentru un consum lunar sub pragul de 100 kWh, 0,80 lei/kWh pentru un consum lunar între 100 kWh şi 255 kWh şi 1,3 lei/kWh pentru un consum lunar de peste 255 kWh. De asemenea, pentru IMM-uri s-a stabilit menţinerea preţului de 1 leu/kWh, iar pentru marii consumatori - 1,3 lei/kWh.