Singura mănăstire din România în care femeile nu au voie să intre se află în localitatea Muereasca din Vâlcea. Călugării de la Frăsinei respectă rânduielile de la muntele Athos, iar ctitorul mănăstirii a aruncat un blestem asupra oricărei femei care ar îndrăzni să tulbure tihna călugărilor.
Un drum şerpuit urcă aneoios până în inima pădurii, la 25 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, acolo unde călugării de la Mănăstirea Frăsinei şi-au găsit refugiul. Nici o femeie nu are voie să le tulbure tihna, iar cu doi kilometri înainte de poarta mănăstirii este postat şi primul avertisment: „Strict interzisă urcarea mai sus a persoanelor feminine”, prin „Legământul Sfântului Calinic”.
Orice călător care trece de acest anunţ şi se apropie de mănăstirea din Muereasca poate vedea încă un panou, mult mai vechi, din care reiese clar motivul pentru care femeile nu vor pătrunde în lăcaş: „Atenţie, legământ cu blestem! Femeile nu au acces la mănăstirea de sus.”
„Mai sunt curioase din astea, care nu ştiu şi ajuns până sus acolo. Dar cele care nu ştiu trebuie să meargă să se spovedească”, susţine preotul din sat, Vladimir Apetre, care arată că accesul femeilor în mănăstire ar fi fost interzis prin legământ de blestem de ctitorul lăcaşului, episcopul Calinic: Ideea i-ar fi venit după o vizită la Muntele Athos.
Preotul arhimandrit Ioachim Popa detaliază: „Văzând toate rânduielile care erau acolo, trăind împreună şi cu călugări români care erau în Sfântul Munte, a avut o mare râvnă pentru ca să facă o mănăstire - dacă este cu putinţă - după regula Sfântului Munte, cu acelaşi regim. Şi a făcut asta la Mănăstirea Frăsinei. Iar ca să-i ferească pe călugări de ispite, Episcopul Calinic a aruncat un blestem asupra oricărei femei care ar fi încălcat regulile impuse de el. Iar la cele care vor păzi această rânduială să vină binecuvântarea lui Dumnezeu şi, spune, şi blagoslovenia smereniei noastre asupra lor.”
Preoţii din zonă afirmă că nici o femeie care a îndrăznit să încalce porunca episcopului nu a scăpat nepedepsită. S-ar fi întâmplat în urmă cu mai bine de 50 de ani, când o femeie ar fi venit împreună cu soţul său la mănăstire. Ca să poată intra, ea s-ar fi îmbrăcat în haine militare, dar unul dintre călugări şi-a dat seama de deghizare. „Pe urmă s-ar auzit că ar fi murit”, declară preotul Ioachim Popa.
Călugării de la Frăsinei povestesc că o tânără care s-ar fi deghizat la rândul său în bărbat ca să vadă mănăstirea şi-ar fi găsit sfârşitul strivită de o maşină cu lemne. Rareori se mai găsesc acum femei care urcă până la mănăstire, însă pentru cele care totuşi ajung în zonă şi vor să se roage, călugării au construit o biserică, la doi kilometri distanţă.
În jurul aşezământului s-au născut de-a lungul timpului multe legende care vorbesc despre oameni aflaţi în sufernţă şi bolnavi incurabil vindecaţi miraculos.
Mănăstirea Frăsinei a rămas singura nesecularizată din ţară la momentul colectivizării comuniste, păstrându-şi toate proprietăţile de-a lungul întregii perioade.