Fondurile norvegiene au reînviat albastrul „mândră Mărie” de la Târnăvioara

Cum a influențat rețeaua socială TikTok rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de Călin Georgescu

„Șoc”, „surpriză” și „cutremur”. Cuvintele folosite de presa internațională pentru a descrie rezultatul alegerilor din România

O explicație despre victoria lui Călin Georgescu. Valentin Naumescu, despre „votul revanșard și campania pe TikTok”

Victor Ponta, după ce Ciolacu a ratat finala prezidențială: PNL și Nicolae Ciucă au jucat rolul idiotului util

Nicușor Dan a discutat cu specialiștii pentru a înțelege ce s-a întâmplat la alegeri. Mesajul primarului Capitalei pentru turul 2

Ședință la PNL, după scorul obținut de Ciucă la alegeri. Care e liberalul cu șanse mari să preia șefia partidului

Țepe pe internet cu anvelope de iarnă. Cum vă puteți feri de ofertele-capcană

Cum arată și cum funcționează instalația care transformă apa murdară în energie

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

Cinci case din Târnăvioara, un mic sat de lângă Copşa Mică, şi-au recăpătat frumuseţea de odinioară. Au fost tencuite şi vopsite în albastru ultramarin, o culoare folosită în urmă cu sute de ani. Povestea pigmentului se pierde în negura timpului, în Evul Mediu, când era extras dintr-o piatră numită lapis lazuli.

Tudor Popa, arhitect: El este folosit chiar din Evul Mediu, în Afghanistan, iar în Europa, în vestul Europei, de fapt, a fost adus doar pe la 1900 și apoi și în România. Avea chiar prețul aurului, așa că era foarte, foarte rar.

Colorantul era numit popular "mândră-Marie" şi doar familiile cu stare din sat îşi permiteau să-l folosească.

Adela Mohanu, reporter Digi24: Tencuieli cu această culoare erau folosite, în trecut, doar de către cei înstăriți. Iată că, după aproape un secol, albastrul ultramarin, pe care localnicii îl numesc și astăzi „mândră-Mărie”, a revenit în Târnăvioara.

Oamenii din Târnăvioara nu ar fi reuşit să restaureze casele dacă nu ar fi primit ajutor printr-un proiect finanţat de norvegieni. Sătenii au fost învăţaţi tehnici tradiţionale.

Unul dintre sătenii care a urmat cursuri de tâmplar, fierar şi zidar este Nicolae Tăpălagă, cândva muncitor la o fabrică acum închisă.

Nicolae Tăpălagă: Noi tencuiam... puneam ciment. Și acum am învățat că se poate cu nisip și var. Și atunci nu se mai ridică umezeala pe perete în sus.

Mulţi localnici speră că tradiţiile redescoperite îi vor ajuta să-şi găsească şi de lucru.

Anca Nițoi, coordonator proiect: Este o comunitate defavorizată, având în vedere că este o comunitate ce aparține actualmente de orașul Copșa Mică, unde toată lumea știe că există probleme sociale destul de mari, în urma disponibilizărilor și dispariției întreprinderilor care au existat aici.

Proiectul se desfăşoară până în octombrie, iar costul total se ridică la 1,3 milioane de lei. Oamenii vor învăţa în lunile următoare şi cum să îşi promoveze satul ca destinaţie turistică rurală.