De ce le e frică românilor? Cum se manifestă atacul de panică, o afecțiune tot mai prezentă în ultimii ani
Frica de insecte, de înălţime, de a zbura cu avionul, frica de singurătate, de accidente rutiere sau mai nou, în acest context al pandemiei, de boală. E o listă ce poate continua. Psihiatrii de la Institutul Socola din Iaşi spun că sunt tot mai multe persoane care suferă de astfel de fobii şi atrag atenţia că trebuie tratate, altfel riscul este acela de a dezvolta probleme severe ce ne pot împiedica să ne trăim viaţa normal. De la începutul anului numărul cazurilor de acest fel a crescut de trei ori.
„Cutremurele, fobie de tunete” - mărturistește o femeie de ce se teme cel mai mult.
„De insecte, arahnofobie, de exemplu, frica de păianjeni”, spune un tânăr.
„De întuneric, de înălţime” - răspunde o tânără.
„ Teama de accidente rutiere”, spune o alta.
„Frica de singurătate e un pic... toată lumea vrea un pic de atenţie”, recunoaște un tânăr.
„Pacientul are o senzaţie de frică intensă fără o cauză, fără un trigger sau o motivaţie şi această frică intensă îi paralizează simţurile, gândurile”, explică Petronela Nechita, medic psihiatru la Institutul Socola.
Fobiile, fricile paralizate, care nu sunt generate de situaţii reale de pericol, ne pot afecta semnificativ viaţa, spun medicii. Uneori sunt atât de copleşitoare încât provoacă atacuri de panică din senin.
„Eram liniştită în casă, îmi aşezam în şifonier rufele pe care trebuia să le aşez şi, pur şi simplu o stare de agitaţie, o transpiraţie rece şi o frică teribilă de singurătate”, povestește o pacientă care suferă de atacuri de panică.
„Senzaţia că face un atac de cord, cu senzaţie de durere în dreptul inimii, palpitaţii, adică inima bate foarte tare, tremurături, amorţeli ale mâinilor”, enumeră medicul Petronela Nechita principalele simptome ale atacului de panică.
Medicii spun că problema poate fi rezolvată, dacă înţelegem ceea ce se întâmplă şi reuşim să ne controlăm gândurile negre.
„Încerc să respir profund, să gândesc pozitiv şi să îmi explic mie însămi că nu mi se poate întâmpla nimic. Acum nu mă mai sperii de atacurile de panică, le pot gestiona”, arată o pacientă.
Noul context pe care îl traversăm a generat de asemenea preocupări excesive legate de starea de sănătate.
„Da, este un alt aspect des întâlnit, teama de boală. Sunt diverse simptome pe care ei le resimt şi care în perioada asta de stat în casă, puţină activitate, puţină activitate fizică, puţină mişcare, care a determinat anumite simptome şi creşte acest sentiment de teamă de boală”, confirmă Felicia Ciobanu, psiholog la Institutul Socola din Iași.
La Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi ajung acum de trei ori mai mulţi pacienţi cu atacuri de panică decât la începutul anului. La fiecare două zile un astfel de pacient cere ajutor specializat.
Ce trebuie să știți despre frică
Toată lumea se teme de ceva. Este puțin probabil să găsim vreo persoană care nu a simțit niciodată frica. Conform studiilor, frica de vorbit în public, de şerpi, păianjeni, de înălţimi, de apă, de spaţii închise, de ace etc sunt printre cele mai obişnuite în orice comunitate, arată specialiștii de la Institutul Socola.
Pe de altă parte, evenimentele neplăcute din trecut condiţionează mintea să fie speriată de un anumit lucru sau eveniment. „Creierul este structura ce controlează întreaga existenţă umană. Amigdala, localizată în lobii temporali ai creierului, este elementul-cheie care controlează procesarea emoţiilor negative”, explică dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.
Există însă frici „sănătoase” şi forme exagerate de frică.
Ce rol are frica
Frica semnalizează pericolul și pregătește organismul pentru a reacționa la situațiile care amenință viața. Frica este necesară supraviețuirii, un mecanism ce ne asigură energia esențială mobilizării în situații critice.
„De la baza fricii sănătoase, cea care ne face să ne dăm la o parte din fața unui tren în mers, pot apărea, în urma influențelor exterioare, și forme patologice, induse uneori de cei care au grijă de noi (de exemplu parinţii), din preocuparea lor de a ne proteja de situaţiile neplăcute prin care ei au trecut la un moment dat”, spune dr. Nechita.
Cei mai mulţi dintre noi avem mai multe frici, pornind de la cele banale, până la temeri care ne paralizează, ca frica de moarte sau frica de cutremur. „Există însă situații în care frica devine exagerată și persistentă, în lipsa unui pericol real, și poate deteriora sever viața, ducând la dezvoltarea de patologii din categoria tulburarilor anxioase (fobiile, de exemplu)”, explică medicul psihiatru.
Cum se manifestă frica fizic
Frica acţionează şi fizic, modificând ritmul cardiac, dar şi prin apariţia bâlbâielii. Multe persoane paralizează pur şi simplu când se confruntă cu o situaţie în care simt frică, nemaifiind în stare să mişte nici măcar un deget.
„Temerile se pot transmite şi la nou-născut, dacă mama trăieşte în timpul sarcinii o frică puternică. Grijile pe care ni le facem pentru cei dragi sau pentru diverse lucruri, îşi pun amprenta mai devreme sau mai târziu asupra sănătăţii mintale, emoţionale sau fizice. Tocmai de aceea, frica poate declanşa pofta de mâncare sau, dimpotrivă, persoana îşi pierde dorinţa de a mânca”, arată medicul de la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi.
Mintea lansează un program de frică, care, din cauza unor emoţii specifice, „bulversează” glandele endocrine, cu toate consecinţele care decurg de aici.
Cum putem controla frica
Pentru a controla frica e necesar să deveniţi conştienţi de aceasta şi să vă „împrieteniţi” cu ea: să învăţaţi să o depăşiţi treptat, prin acţiuni simple.
Există programe mentale prin care puteţi deveni mai curajoşi, astfel încât să ajungeţi să vă stăpâniţi frica.
„Ȋnsă, dacă nu reuşim să gestionăm frica pe care o avem, atunci este indicat să apelăm la un specialist. Impactul stresului asupra stării noastre de sănătate a devenit deja foarte bine cunoscut, dar cu toate acestea este un factor mai mereu ignorat”, spune dr. Petronela Nechita.
Ce se întâmplă într-un atac de panică
Aveți uneori atacuri bruște de frică şi anxietate care durează câteva minute? Poate că inima vă bate prea tare, transpiraţi și simțiţi că nu puteți respira sau gândi? Aceste simptome apar fără un declanșator evident, determinându-vă să vă faceți griji? Dacă da, este posibil să aveți un tip de tulburare de anxietate numită tulburare de panică. Această tulburare, lăsată netratată, vă poate scădea calitatea vieții, deoarece poate duce la alte temeri și tulburări mentale, probleme la locul de muncă și izolare socială.
„Persoanele cu tulburări de panică au atacuri bruște și repetate de frică care durează câteva minute sau mai mult. Acestea se numesc atacuri de panică. Atacurile de panică se caracterizează printr-o frică de a pierde controlul chiar și atunci când nu există nici un pericol real. O persoană poate avea, de asemenea, senzaţia că are un atac de cord. Simptomele fizice în timpul unui atac de panică pot fi: palpitaţii, transpirație, frisoane, tremurături, probleme de respirație, slăbiciune sau amețeli, amorțirea mâinilor, dureri în piept, dureri de stomac și greață”, a declarat dr. Nechita.
Unii cercetători consideră că persoanele cu tulburări de panică interpretează greșit senzații corporale inofensive ca amenințări.
„Eram la Cluj, singură, într-un hotel plin de medici absolvenţi din toată ţara, ce veniseră să susţină rezidenţiatul pe ramura medicală (pentru Chirurgie se susţinea examenul la Bucureşti). Cred că era ora 21 şi eu adormisem deja în patul imens, printre cărţile împrăştiate în toată camera de hotel. La ora 21.30 m-am trezit speriată, cu palpitaţii, transpiraţii, agitaţie psiho-motorie şi uşoară stare de confuzie….nu înţelegeam ce mi s-a întamplat. Am sunat o prietenă să mă liniştească….. şi chiar a reuşit. Câteva luni mai târziu eram deja medic rezident psihiatru şi învăţam despre atacul de panică…” - povestește o tânără de 26 de ani.
Tulburarea de panică trebuie tratată la medic
Tulburarea de panică începe adesea la adolescența târzie sau la vârsta adultă timpurie. Mai multe femei decât bărbați au tulburări de panică. Dar nu toți cei care suferă atacuri de panică vor dezvolta tulburări de panică.
Tulburarea de panică este tratată în general cu psihoterapie şi/sau medicamente. Un tip de psihoterapie numită terapie cognitiv-comportamentală (CBT) este utilă în special ca terapie de primă linie pentru tulburarea de panică. CBT vă învață diferite moduri de a gândi, de a vă comporta și de a reacționa la sentimentele care apar.
De asemenea, medicii pot prescrie diferite tipuri de medicamente pentru a ajuta la tratarea tulburărilor de panică. Nu renunțați la tratament prea repede. Atât psihoterapia, cât și medicația pot dura ceva timp pentru a produce efecte.
Asigurați-vă că dormiți și faceți exerciții fizice, mâncați sănătos și apelați la familie și prieteni în care aveți încredere pentru sprijin.
„Psihoeducaţia implică intervenţia terapeutică adresată pacienţilor şi familiei acestora menită să le ofere informaţiile şi suportul necesar pentru a înţelege şi a face faţă unei tulburări mentale. Puterea psihoeducaţiei este mult subevaluată şi subapreciată, chiar ignorată. Psihoeducaţia este cea care creşte aderenţa terapeutică, concept foarte dezbătut în psihiatria prezentului”, spune medicul psihiatru de la Institutul „Socola” Iaşi.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
