Între 2010 şi 2014 au fost anvelopate aproape 2.250 de blocuri. Lucrările au costat peste 3 miliarde de lei şi au fost suportate aprope în totalitate de primăriile de sector.
În medie, jumătate din bani erau deja existenţi în bugetul local, iar jumătate au fost împrumuturi noi, contractate special pentru reabilitarea termică. Curtea de Conturi consideră că mult mai ieftin pentru autorităţi ar fi fost ca anveloparea blocurilor să fie făcută pe banii locatarilor cu ajutorul unor facilităţi fiscale. Este dat exemplul Poloniei şi Slovaciei, unde lucrările de învelire a blocurilor în polistiren au beneficiat de cote reduse de TVA.
Însă în România reabilitarea termică a fost o promisiune electorală la fiecare alegeri.
Cei mai mulţi primari nu s-au îndurat să îi pună pe alegători să plătească lucrările, chiar dacă din 2012 asociaţiile de proprietari trebuie să cotizeze cu minimum 10% din valoarea lor. Iar locatarii care au fost totuşi obligaţi să plătească au început să îşi ceară banii înapoi în instanţă după ce au văzut că unele blocuri au fost reabilitate complet din bugetele şi împrumuturile autorităţilor locale. Şi, cu toate că apartamentele reabilitate sunt mai eficiente din punct de vedere energetic, economia de consum este ştearsă de pierderile din sistemul învechit de termoficare al Bucureştiului.