Trei miliarde de euro. Atât pierde statul român în fiecare an din cauza accidentelor rutiere. Este suma la care au ajuns specialiştii europeni, după ce au calculat cheltuielile medicale, dar şi taxele şi impozitele pe care statul le pierde, în cazul în care un român moare pe şosea. România a promis că va respecta un pact european pentru scăderea numărului de morţi în accidente, însă în momentul de faţă suntem foarte departe de acel obiectiv.
Din 2011, România a intrat într-un plan european de creştere a siguranţei rutiere. Oficialii de la noi erau siguri atunci că până în 2020 va scădea la jumătate numărul persoanelor care îşi pierd viaţa pe şosele. Mai este doar un an până când specialiştii europeni vor trage linie, iar şansele ca ţara noastră să îndeplinească obiectivul sunt minime. În ultimii 8 ani, numărul deceselor în accidente rutiere a scăzut cu doar 17%. În fiecare an, peste 1.900 de oameni îşi pierd viaţa, şi, odată cu tragedia asta, duce şi la costuri imense pentru statul român.
„Lipsa de siguranță rutieră, pe lângă faptul că produce victime, niște costuri sociale: familii care rămân fără un tată, fără un copil, fără o mamă, avem o problemă inclusiv la ceea ce înseamnă banii pe care statul nu-i mai încasează. De regulă, cei care mor în accidente rutiere sunt oameni activi, oameni care produc, care își plătesc taxe, care ajută la creșterea nivelului de trăi, la dezvoltarea societății. Este un cerc vicios. Nu ai infrastructură rutieră, îți mor oameni, oamenii aceia nu mai produc, la fel ajungi să nu ai bani de infrastructură rutieră. Bine, bani sunt pentru infrastructură, doar că ei nu prea ajung acolo”, afirmă Alex Vîlvoi, de la Asociația „România fără gropi”.
Anul trecut, România a pierdut 3 miliarde de euro din cauza accidentelor rutiere. O arată studiile făcute de specialiştii europeni care au calculat taxele şi impozitele pierdute, costurile pentru reparaţii dar şi banii cheltuiţi pe îngrijirile medicale. Este o sumă cu care s-ar fi putut construi sute de kilometri de autostradă.
„Încep banii să se cheltuiască din momentul în care se sună la 112. Intervenția propriu-zisă poate să coste câteva mii de euro, depinde acum ce resurse au fost folosite, după care ajunge la Unitatea de Primiri Urgențe. Dacă calculăm și costul personalului, iarăși vorbim despre mii de euro, după care cel mai scump este partea de terapie intensivă. Acolo costul poate să atingă și 1.000 de euro pe zi. Costurile unui pacient traumatizat grav poate, până este externat, să atingă chiar și zeci de mii de euro”, declară Raed Arafat, Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
Sindicaliştii spun că agenţii de la rutieră sunt puşi într-o situaţie foarte dificilă. Trebuie să-şi facă treaba, în ciuda lipsurilor.
„Ne confruntăm cu cea mai acută lipsa de personal din ultimii 20 de ani în Poliția Română, la nivelul structurilor de Poliție Rutieră. În multe județe din țară, polițiștii pe care îi vedem în stradă, polițiștii se ocupă și de dosarele penale, ceea ce înseamnă că mult timp din timpul serviciului, ei se află la birou și nu în stradă. Propunerile parlamentarilor care în loc să crească gradul de siguranță prin legislația pe care ei o propun nu fac altceva decât să încurajeze încălcarea legislației. Ce decontează casa e un lucru, costul real este un alt lucru. Acestea sunt costurile reale și sunt mai mult decât ce decontează casă, de regulă”, spune Cosmin Andreica, lider sindicat Europol.
Guvernul, instituţia care a semnat strategia europeană pentru creşterea siguranţei rutiere, nu a comentat până acum situaţia.