Daca pâna acum câțiva ani băncile se băteau să-i atragă pe studenți drept clienți, acum doar cinci din cele peste 40 de instituții bancare mai au produse dedicate lor.
„E o nevoie de bani pentru studenţi, extrem de mare, mai ales că în ultimii ani taxele au crescut foarte mult. Ar trebui să existe cel puţin credite mai avantajoase pentru studenţi, care să fie mai ieftine, mai puţin birocratice”, spune Cristi Popescu, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România.
În prezent, creditele de studii sunt aproape la fel de scumpe ca şi cele pentru nevoi personale. La un credit de 2.500 de euro, luat pe cinci ani, un student trebuie să returneze aproape 3.500 de euro. Bancherii văd, însă, partea plină a paharului.
„Facilitatea principală oferită este durata, avem o durată de până la 10 ani, pentru care oferim creditul fără nicio garanţie. Ca şi preţ, este comparabil cu un credit de nevoi personale”, spune Raluca Morar, director în cadrul unei bănci comerciale.
„Cele cinci bănci care oferă acum acest tip de produse au perioada maximă de 7, respectiv 10 ani, spre deosebire de maximum 5 ani, care este la creditele de nevoi personale”, spune și analistul financiar Diana Ţăruş.
Costurile ridicate nu sunt singurul motiv pentru care studenţii nu pot lua singuri un credit.
Puține bănci care mai dau credite de studii îi împrumută, de fapt, pe părinții tinerilor. Și asta pentru că cer de la împrumutați dovada clară a veniturilor, precum pensii sau salarii. Iar pentru credite mai mari, de peste 10.000 de euro, solicită garanții imobiliare pe care studenții nu le pot oferi.
În Occident, studenţii îşi plătesc creditele dupa ce termină studiile, din banii câştigaţi ca salariaţi. Un sistem similar ar putea funcţiona şi în România, spun specialiştii, dacă statul ar oferi garanţii în plus, pe modelul programului Prima Casă.