„Cornul și laptele” împarte părinții în două tabere

În judeţul Gorj, aproape jumătate dintre copiii de la ţară provin din familii sărace, pentru care laptele şi cornul de la şcoală contează foarte mult.

„Avem copii care știu zilele în care vine laptele și cornul și atunci permanent sunt la școală”, spune Grigore Tămășescu, învățător.

„Sunt foarte mulți frați de multe ori și părinții ar trebui să facă un efort financiar foarte mare pentru a-i hrăni într-o zi de școală”, adaugă Cornel Somacu, directorul școlii Bălești.

Şi părinţii recunosc că programul „Laptele și cornul” îi scuteşte de o cheltuială în plus. Vestea că programul ar putea fi sistat i-a făcut pe mulţi să se îngrijoreze.

„Nu e bine, unii copii chiar vin pentru lapte și corn. Am înțeles că s-ar face ore suplimentare. Nu e rău nici așa”, spune un părinte.

„După ce că alocațiile sunt atât de mici, le mai ia și cornul și laptele. Măcar dacă le ia să le pună la alocații. Că și asa, ce face un copil cu 40 de lei pe lună. Sunt familii care trăiesc numai din alocațiile copiilor”, spune un alt părinte.

„Pentru unii copii care au o situație mai precară e foarte indicat cornul și laptele”, consideră o altă persoană.

Altă situaţie în judeţul Timiş, unde renunţarea la programul „Laptele și cornul” este văzută cu ochi buni. La şcolile din Costeiu şi Belinţ, copiii primesc iaurt şi biscuiţi, produse care ajung de cele mai multe ori la gunoi, afirmă profesorii.

„Biscuiții nu sunt de cea mai bună calitate și nu știu câți dintre ei consumă acest lapte și biscuiții pe care îi împărțim noi. Dacă s-ar folosi fondurile cu un scop mai bine definit și care să ajute majoritatea elevilor nu cred că ar fi o idee rea”, afirmă Petru Barboni, profesor.

„Dacă îi bagă în after school e foarte bine”, mai spune un părinte.

Marţi, premierul Victor Ponta a anunţat că plănuieşte să redirecţioneze banii cheltuiţi pentru lapte şi corn în programe educative, în aşa-numitele proiecte after-school.